Făurirea statului național unitar român atrăgea după sine necesitatea evaluării de către Familia Regală a situației politice, economice și sociale a fiecărei provincii. Atât în Bucovina, cât și în Basarabia exista o stare de spirit nerecorespunzătoare în rândul populației și mai ales în rândul minorităților naționale care reprezentau o proporție însemnată, și nu toate manifestau entuziasm față de Unirea cu România. Vizita a fost o continuare firească a turneului regal efectuat cu un an mai devreme în Transilvania.
Personalitatea și rolul ei au marcat istoria națională și europeană, nu doar la nivel politic, ci și la nivel social și cultural. Supranumită de contemporani „Mama răniților”, „Regina soldat”, „Regina Marii Uniri” sau „Ambasador irezistibil”, Regina Maria a fost una dintre figurile fondatoare a României moderne.
S-a afirmat ca personalitate diplomatică, a activat ca persoană caritabilă pe front și a luptat pentru unirea și recunoașterea internațională a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România.
Regina Maria a fost cetățeanul britanic care a avut cea mai mare influență asupra istoriei României. Este păstrată și astăzi în memoria tuturor ca fiind Regina care ne-a unit și ne-a dat cea mai frumoasă față a diplomației românești.
„Am răspuns unei dorinţi de mult purtată în inima mea, punând piciorul, pe pământul acesta, care odinioară, fusese una din părţile cele mai roditoare ale vechii Moldove. Primirea călduroasă, ce ne-a fost făcută în toate oraşele şi satele ei, pe unde drumul ne-a dus, a pătruns în inima nostră, de o bucurie, cu atât mai mare, cu cât ne-a dovedit că iubirea de neam nu s-a stins în timpurile cât Basarabia a stat sub o stăpânire ce nu avea legături de suflet, cu populaţia moldovenească, care de veacuri alcătuieşte talpa acestei ţări”. (Din cuvântarea Regelui Ferdinand I rostită în sala de recepţie a Primăriei Chişinău, la 20 mai 1920)
Conform studiului istoricului Daniel Boboc, „Ritualurile puterii: vizita regelui Ferdinand I în Bucovina și Basarabia în 1920”, rapoartele informative ale Direcției Generale de Poliție în Bucovina arătau o nemulțumire în rândul acestor minorități naționale. Tendința rutenilor era de a cere alipirea la Ucraina, evreii comercianți considerau România un stat sărac și înapoiat, susținând că scumpirea vieții se datorează apariției noului stat. Minoritatea germană era nemulțumită de administrația românească, iar printre poloni circula zvonul că, la Conferința de pace, se va lua hotărârea ca nordul Bucovinei să fie alipit la Polonia.
Situația din Basarabia era și mai complicată. Minoritatea rusă propaga în spațiul public idei separatiste și revoluționare, semănând neîncredere în autoritatea și legitimitatea statului român. Administrația românească era acuzată de corupție și incapacitate organizatorică.
Până la adoptarea noii Constituții din 1923, unirea administrativă a României se dovedise a fi cu mult mai problematică și dificilă decât s-a închipuit. În acest context de tensiuni sociale și frământări administrative are loc vizita Familiei Regale în Bucovina și Basarabia. Trebuia dat un semnal clar populației că România nu avea de gând să renunțe la procesul de unificare a provinciilor românești.
Entuziasm popular
Traseul Reginei Maria și a Regelui Ferdinand a urmat itinerariul Ițcani, Suceava, Putna, Rădăuți, Cernăuți, Noua Suliță, Hotin, Bălți, Chișinău, Cetatea Albă, Șaba, Leipzig, Basarabeasca, Valul lui Traian, Bolgrad, Reni, Ismail. Încă de la început, populația românească a primit cu entuziasm Familia Regală.
„La intrarea în sate ne întâmpinau țărani călare. Pretutindeni, primiri foarte frumoase și foarte pitorești, zonă minunată, foarte împădurită, meri și liliac încă în floare”, relata în jurnalul său Regina Maria.
Localitățile vizitate de Familia Regală nu erau alese întâmplător. Ele aveau legături istorice și mai ales simbolice cu elementele românismului și în special cu figura emblematică a voievodului moldovean Ștefan cel Mare. În Bucovina, cuplul regal se hotărăște să viziteze elementele centrale de identitate națională românească: Cetatea de Scaun a Sucevei, mănăstirea Putna, lăcașurile de cult din Cernăuți, precum și așezămintele culturale ale minorităților naționale Casa Polonă, Casa Germană și Templul Evreiesc.
Citește și:
Maria, Regina care ne-a unit. POVESTEA VIEȚII uneia dintre figurile fondatoare a României moderne (ep.1)
Maria, Regina care ne-a unit! „Există un singur bărbat în România și acela este Regina”. FRONTUL (ep.2)
Maria, Regina care ne-a unit! „Acum s-a sfârşit visul cel rău şi lung, iar visul României Mari s-a întruchipat aievea” (ep.3)
Maria, Regina care ne-a unit! Majestatea Sa a contribuit la recunoașterea internațională a României Mari. Conferința de pace de la Paris din 1919 (ep.4)
Maria, Regina care ne-a unit! Majestatea Sa se întoarce la prima sa casă. Vizitele în Regatul Unit (ep.5)
Maria, Regina care ne-a unit! Turneul Regal din Transilvania (ep.6)
În Basarabia, cuplul regal a ajuns pe data de 19 mai 1920. Prima oprire a fost la Bălți. Aici au fost primiți cu onoruri de primarul orașului D. Hâncu și președintele Zemstvei din Bălți V. Boutmy. Au vizitat spitalul de boli infecțioase și bisericile celorlalte confesiuni: armeană, poloneză. La Chișinău ajung în ziua de 20 mai 1920.
Regina Maria purta o rochie albă și o pălărie cu voal, iar decorațiile și le-a etalat simbolic pentru a celebra sosirea. Regina relata în jurnalul său primele impresii: „Străzile erau pline de mulțimi entuziaste, toate școlile erau aliniate. Ovații puternice și flori aruncate. Întregul oraș este proiectat în linii drepte, cu foarte mult spațiu peste tot […] Fără îndoială teritoriul este românesc, cu populație românească”.
În perioada petrecută în Chișinău, între 20 și 23 mai 1920, Regina Maria a dorit să cunoască cât mai mult din problemele Chișinăului. Orașul ducea lipsă de politici publice de integrare în sistemul românesc. Regina a început să viziteze orfelinatul de copii al orașului, spitalul evreiesc, căminul invalizilor de război, Ospătăria populară pentru hrănirea celor nevoiași, Liceul nr. 1 de Fete, Conservatorul, școala de țesătoare, sinagoga și bisericile de confesiune grecească, catolică, protestantă și armeană.
Regina a urmărit cu mare atenție dificultățile și, pe alocuri eșecul, în administrarea Basarabia. Nu se sfiește să consemneze obstacolele inerente ale procesului de „national-building” în teritoriului de peste Prut.
„Cred că asperitățile au început să dispară și că administrația noastră, cu toate că este puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă oricum un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și că locuitorii de aici simt asta. Totodată, îmi rog întotdeauna poporul să o ia ușor, să respecte sentimentele oamenilor, să folosească cât mai puțin posibil coerciția. Este foarte greu un suveran, într-o vizită, să înțeleagă toate dedesubturile.
Totuși, oricât de glorioase sunt victoriile, ele întotdeauna te întristează puțin și nu poți decât să speri că oamenii se vor comporta cu tactul necesar. Mi-am făcut întotdeauna probleme în legătură cu modul în care se procedează în teritoriile recuperate. Victoriile sunt deseori brutale. De prea multe ori ele depășesc limitele, umilindu-i pe cei care au fost nevoiți să recunoască o nouă stăpânire.
Aceasta este o politică proastă. Puțini sunt însă cei care au vederi mai largi. Fără îndoială că noi suntem mai buni decât bolșevicii, dar în orice caz nu suntem pe deplin ceea ce ar trebui să fim”. (Maria, Regina României, Însemnări zilnice, traducere de Valentina Costache, Sanda Racoviceanu, vol. II, Editura Albatros, București, 2003, p. 153)
„Asociația Identitate Culturală Contemporană” (AICC) a lansat primul site din România – www.reginamaria.org – dedicat biografiei Reginei Maria a României. Site-ul este un punct de referință în mediul online despre Regina Maria, ce reunește date, informații, fotografii și imagini video de epocă mai puțin cunoscute, pentru a evoca și promova momente importante din istoria României. Cu mici excepții, majoritatea fotografiilor aflate pe site provin din fondurile și colecțiile Arhivelor Naționale ale României (Colecția Documente Fotografice / Fototecă, Fondul Casa Regală și Fondul Arthur Văitoianu). AICC a acordat „Independent news” dreptul de a prelua cele mai importante informații despre Regina Maria a României. Le vom publica în serial. Despre Regina Maria și vizita regală în Basarabia și Bucovina puteți citi integral AICI.
