Cel mai acut conflict instituțional din cadrul comunității de informații americane din ultimii ani a ieșit la suprafață. CIA a încetat să mai contribuie la o serie de evaluări de informații produse de Biroul Directorului Național de Informații (ODNI), inclusiv la cele legate de războiul din Iran, potrivit unor surse familiarizate cu situația.
Conflictul, care mocnește de mai bine de un an, a perturbat colaborarea pe analize de securitate națională pe care președinții americani s-au sprijinit în mod tradițional pentru a gestiona provocări externe complexe, potrivit unui oficial american și a trei persoane cu cunoștințe directe despre situație, citate de Reuters sub condiția anonimatului.
O fisură instituțională cu mize uriașe
În centrul disputei se află un grup operativ înființat în aprilie 2025 de Tulsi Gabbard, Directoarea Națională de Informații (DNI), numit „Director’s Initiatives Group”. CIA, condusă de directorul John Ratcliffe, susține că acest grup a acționat în mod iresponsabil, ocolind protocoalele tradiționale de partajare a informațiilor și de declasificare, conform aceleiași surse.
De cealaltă parte, reprezentanții ODNI susțin că CIA a blocat sistematic accesul grupului la informații clasificate.
Astfel, CIA și ODNI funcționează acum, în mare măsură, ca două structuri de intelligence separate. Iar aceasta se întâmplă tocmai în momentul în care SUA sunt implicate militar în conflictul cu Iranul, teatru de operațiuni activ din luna februarie și se confruntă simultan cu expansiunea militară chineză și cu războiul Rusiei în Ucraina.
Momentul de vârf al crizei: „Presidential Daily Brief”
Tensiunile au escaladat rapid încă din primele săptămâni ale mandatului lui Gabbard, care a preluat conducerea ODNI în februarie 2025. Unul dintre primele sale gesturi a fost revendicarea unui control mai strict asupra producerii „Presidential Daily Brief”, raportul zilnic de informații clasificate pregătit pentru președinte, în care CIA deținea un rol de coordonare de decenii.
Conflictul s-a adâncit odată cu lansarea „Director’s Initiatives Group”, cu misiunea declarată de a „eradica” pretinsa politizare a comunității de informații. Grupul a investigat, totodată, documente legate de asasinarea fostului președinte John F. Kennedy, securitatea mașinilor de vot și originile COVID-19.
Critici din rândul foștilor ofițeri de informații au acuzat că structura a funcționat ca un instrument de represalii împotriva adversarilor politici percepuți ai lui Trump.
Epurări și revelarea identității unui agent sub acoperire
Cronologia conflictului include episoade cu consecințe grave, un exemplu concludent s-a petrecut în mai 2025, când Gabbard a demis doi ofițeri superiori ai CIA care conduceau Consiliul Național de Informații (NIC), principalul organ analitic din SUA.
Potrivit unui oficial citat de Reuters, demiterea s-a justificat prin crearea unui „mediu de lucru toxic” și prin „politizarea informațiilor”, fără ca dovezi concrete să fi fost prezentate public.
În august 2025, directoarea a mers mai departe, suspendând autorizațiile de securitate ale 37 de oficiali actuali și foști, dezvăluind în proces identitatea unui ofițer CIA aflat sub acoperire în străinătate.
Gabbard i-a acuzat că au politizat și scurs informații, fără să ofere probe. Foști oficiali au sugerat că mișcarea a reprezentat, în parte, o retaliere față de evaluarea din 2017 privind influența rusă în alegerile prezidențiale americane din 2016.
Avertismentul expertului și riscul de eșec al informațiilor
Specialiștii în securitate națională trag semnale de alarmă. Beth Sanner, fost director adjunct de informații naționale în primul mandat Trump, a explicat pentru Reuters că ODNI are rolul de „lubrifiant al sistemului care menține fluxul arterelor comunității de informații și elimină blocajele”. Atunci când această funcție nu mai este îndeplinită, agențiile „se retrag în silozuri” și se creează premisele pentru eșecuri de informații, a avertizat ea.
Purtătoarea de cuvânt a ODNI, Olivia Coleman, a declarat că „președintele și factorii de decizie continuă să primească cele mai bune informații și analize” din partea agențiilor și că ODNI și CIA „comunică și colaborează zilnic”. „Director’s Initiatives Group a operat în cadrul autorităților de supraveghere ale ODNI”, a adăugat Coleman.
CIA, la rândul ei, a transmis că sub conducerea directorului Ratcliffe agenția „a avansat rapid în cadrul priorităților președintelui Trump, asumând riscuri inteligente pentru a depăși adversarii”, potrivit purtătoarei de cuvânt Liz Lyons.
Casa Albă a respins orice sugestie de diviziune internă: „Președintele Trump are deplină încredere în întreaga sa echipă excepțională de securitate națională”, a declarat purtătorul de cuvânt Davis Ingle.
Sfârșitul erei Gabbard și o nouă incertitudine
Pe fondul acestor turbulențe, Tulsi Gabbard a anunțat săptămâna trecută că va demisiona din funcția de Director Național de Informații (DNI) pe 30 iunie, invocând boala soțului. Președintele Trump a nominalizat marți în funcția de Director Național de Informații interimar pe Bill Pulte, șeful Agenției Federale pentru Finanțarea Locuințelor.
Succesorul lui Gabbard va prelua o comunitate de informații fracturată, în plin conflict în Iran și în fața unor dosare geopolitice de o complexitate fără precedent. Criza dintre CIA și ODNI ridică, totodată, o întrebare mai profundă despre arhitectura post-11 septembrie a serviciilor americane de informații.
Astfel, reformele care au creat funcția de Director Național de Informații pentru a coordona cele 18 agenții de spionaj nu au reușit, se pare, să elimine definitiv disfuncționalitățile sistemice.
