Într-o singură săptămână, Ungaria a reintrat în Europa. Nu prin declarații, ci prin fapte, iar premierul Péter Magyar s-a întâlnit cu Friedrich Merz la Berlin, cancelarul german în exercițiu. Actualul premier al Ungariei a anunțat că este gata să îl întâlnească pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski săptămâna viitoare, iar Budapesta a semnalat că este pregătită să ridice vetoul de lungă durată asupra dosarului de aderare al Ucrainei la UE, un blocaj care a paralizat procesul de extindere europeană timp de ani de zile sub guvernarea lui Viktor Orbán.
Conferința de presă comună a lui Magyar și Merz de la Cancelaria din Berlin a produs una dintre cele mai clare formulări despre semnificația schimbării de putere de la Budapesta. „Victoria sa electorală este o inspirație pentru întreaga Europă. Péter Magyar a dovedit că pendulul nu oscilează doar în direcție iliberală sau autoritară, ci poate oscila și înapoi spre centru”, a declarat cancelarul german, potrivit Telex.hu.
Berlin: „Pendulul nu oscilează doar spre autoritarism”
Merz a descris vizita drept un nou început și a salutat „al doilea mesaj pozitiv din Ungaria de la 1989 încoace”, o referință directă la rolul jucat de unguri în dărâmarea Cortinei de Fier. „Péter Magyar este un far de speranță în această perioadă”, a spus cancelarul, adăugând că este convins că Magyar va putea conduce Ungaria înapoi în inima Europei.
Magyar, la rândul său, a evocat locul special pe care germanii îl ocupă în conștiința maghiară și a citat, la finalul discursului său, cuvintele lui Kennedy rostite la Berlin: „Ich bin ein Berliner.” (n.trad. „Sunt berlinez”).
El a subliniat că Ungaria revine la masa europeană ca „țară liberă și suverană” și a promis că va fi un partener constructiv, gata să dezbată migrația, politica externă și competitivitatea. „Nu i-am promis cancelarului că vom fi întotdeauna de acord în toate, dar îl pot asigura că vom fi întotdeauna prezenți”, a spus premierul maghiar.
Ucraina și drumul de la veto la dialog
Subiectul Ucrainei a dominat substanța diplomatică a întâlnirii. Merz a fost explicit: „Trăim într-o perioadă în care libertatea și unitatea Europei sunt amenințate de Rusia. Războiul Moscovei în Ucraina ne pune în față provocări fundamentale.”
Cancelarul a recunoscut că Budapesta are materii bilaterale legitime de rezolvat, în special drepturile minorității maghiare din zone limitrofe Ucrainei, dar a trasat o linie clară: „Aceasta nu poate veni în detrimentul sprijinului european și nu trebuie să ne abată de la obiectivul de a lansa oficial negocierile de aderare cu Ucraina.”
Magyar a confirmat că negocierile dintre experții ucraineni și maghiari privind drepturile minorității maghiare progresează bine și a exprimat optimism că disputele prelungite timp de zece ani ar putea fi rezolvate. „Sunt optimist că disputele care s-au târât timp de zece ani vor fi rezolvate și că se va deschide un nou capitol în relațiile ucrainean-maghiare”, a spus el. Dacă acordul la nivel de experți va fi finalizat în cursul săptămânii, Magyar a anunțat că este pregătit să se întâlnească cu Zelensky „undeva la începutul săptămânii viitoare.”
Atât Magyar, cât și Merz au reiterat că Ungaria nu va trimite nici soldați, nici arme în Ucraina, o poziție care rămâne neschimbată față de era Orbán, dar care este acum însoțită de o schimbare fundamentală de ton și de direcție politică.
Conferința de la Luxemburg, 15 iunie și miza concretă
Dincolo de semnalele politice, schimbarea de poziție a Ungariei are o miză instituțională imediată și precisă, relatată de Kyiv Post, guvernele UE plănuiesc deschiderea primului cluster de negocieri pentru Ucraina și Moldova la o conferință interguvernamentală la Luxemburg pe 15 iunie, primul pas formal în discuțiile detaliate privind reformele politice, juridice și economice necesare înaintea aderării.
Potrivit Kyiv Post, noua conducere de la Budapesta a semnalat privat deschiderea față de ridicarea vetoul atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova, ceea ce înseamnă că ambele dosare avansează împreună. „Negocierile sunt în curs. Nu s-a ajuns la niciun acord”, a declarat un oficial anonim, adăugând că, deși „nicio decizie” nu a fost luată formal, semnalul politic este semnificativ.
Conform aceleiași surse, discuțiile privind aderarea Ucrainei au „prins viteză” după ce Magyar s-a deplasat la Bruxelles pentru a se întâlni cu oficialii UE în legătură cu deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria.
Dacă toate cele 27 de state membre vor cădea de acord, conferința din 15 iunie va deschide primul cluster pentru Ucraina și Moldova, unanimitatea rămânând necesară în fiecare etapă a procesului de aderare.
16,4 miliarde de euro deblocate pentru Ungaria
Un element central al noii dinamici este și deblocarea fondurilor europene înghețate pentru Ungaria. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat că UE va debloca 16,4 miliarde de dolari din fondurile de redresare și coeziune, înghețate anterior din cauza îngrijorărilor privind statul de drept și corupția din era Orbán.
Pachetul financiar include 10 miliarde de dolari din fondul de redresare Next Generation EU, 4,2 miliarde de dolari în fonduri de coeziune și 2,2 miliarde de dolari suplimentare legate de îndeplinirea unor criterii privind libertatea academică. Deblocarea fondurilor a fost condiționată de combaterea corupției și de reformele de guvernanță implementate de noul guvern maghiar.
Potrivit Kyiv Post, un diplomat a confirmat că tocmai această negociere, prin Magyar la Bruxelles pentru fondurile înghețate a catalizat accelerarea discuțiilor privind dosarul de aderare al Ucrainei.
O agendă diplomatică fără precedent pentru un premier aflat la putere de patru săptămâni
Vizita la Berlin este parte dintr-un maraton diplomatic pe care Magyar l-a inițiat imediat după preluarea mandatului. Potrivit Telex.hu, premierul maghiar a vizitat deja Polonia, unde s-a întâlnit cu premierul Donald Tusk și cu președintele Karol Nawrocki, și Austria, unde l-a întâlnit pe cancelarul Christian Stocker.
Săptămâna trecută a fost la Bruxelles, unde a anunțat acordul privind fondurile UE cu von der Leyen și l-a întâlnit pe premierul belgian Bart De Wever.
Sătpămâna aceasta, Magyar continuă la Paris, unde urmează să se întâlnească cu președintele Emmanuel Macron și cu președintele Adunării Naționale Franceze. Joi, îl va primi la Budapesta pe premierul irlandez Micheál Martin, o întâlnire cu miză concretă, dat fiind că Irlanda preia președinția rotativă a Consiliului UE în iulie, perioadă în care ar putea fi finalizate detaliile privind deblocarea fondurilor europene pentru Ungaria.
Pe 23 iunie, Budapesta găzduiește summitul V4, la care Magyar intenționează să propună extinderea grupului prin invitarea Austriei, Sloveniei, Germaniei și chiar României.
Ce rămâne de rezolvat
Viktor Orbán însuși rămâne o prezență în peisaj, deși în opoziție, fostul premier a lăsat în urmă relații deteriorate atât cu Germania, cât și cu Franța, pe care Magyar le moștenește și trebuie să le reconstruiască.
Ceea ce s-a schimbat în patru săptămâni de mandat este, în orice caz, substanțial. Ungaria nu mai este obstacolul sistematic al agendei europene, ci un actor care negociază, semnalizează și construiește punți. Conferința de la Luxemburg din 15 iunie va fi primul test concret al acestei transformări.

















