După participarea la Conferința de pace de la Paris, din martie 1919, vizita Majestății Sale, Regina Maria a României, în Regatul Unit a fost al doilea moment important pentru recunoașterea internațională a României Mari. Născută în Marea Britanie, nepoată a Reginei Victoria, Majestatea Sa a pus în slujba acestui scop nobil popularitatea de care se bucura în țara sa de origine și legăturile sale speciale cu Familia Regală britanică. După cinci ani, în 1924, Regina Maria și Regele Ferdinand revin la Londra, întro vizită de stat.
Personalitatea și rolul ei au marcat istoria națională și europeană, nu doar la nivel politic, ci și la nivel social și cultural. Supranumită de contemporani „Mama răniților”, „Regina soldat”, „Regina Marii Uniri” sau „Ambasador irezistibil”, Regina Maria a fost una dintre figurile fondatoare a României moderne. S-a afirmat ca personalitate diplomatică, a activat ca persoană caritabilă pe front și a luptat pentru unirea și recunoașterea internațională a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei la România. Regina Maria a fost cetățeanul britanic care a avut cea mai mare influență asupra istoriei României. Este păstrată și astăzi în memoria tuturor ca fiind Regina care ne-a unit și ne-a dat cea mai frumoasă față a diplomației românești.
„Înapoi la Londra! Deși vizita mea nu era una oficială, orașul dorea să mă primească ca pe o prințesă engleză care a adus onoare originii sale britanice prin felul minunat în care a susținut țara sa de adopție, și aceasta în circumstanțe extrem de dificile.
Pe oriunde am mers astăzi am fost întâmpinată ca o adevărată eroină, ceea ce era deopotrivă flatant, dar și stânjenitor, dar făcea bine cauzei noastre românești. Am fost primită cu alai, cu neobișnuite și împunătoare ceremoniale inerente recepțiilor date la Mansion House, pe care de altfel o vizitam pentru prima dată. […]
Aici am făcut tot ce am putut pentru poporul meu, dacă zilele mele aici au fost atât de pline și obositoare, aceasta a fost pentru că gândul la țara mea a fost totdeauna prezent, totdeauna predominant. Mi-a dat curaj pentru orice am întreprins și elocvență în vorbire. Am luptat cu bunăvoință, făcând uz de «farmecul» meu cât și de inteligența mea, făcându-i prietenii mei, câștigându-le încrederea, interesul și simpatia”. (Maria, Regina României, Însemnări zilnice, traducere de Valentina Costache și Sanda Racoviceanu, Editura Albatros, București, 1996, pp. 57, 120.)
La Londra se întâlnește cu premierul Lloyd George, Austen Chamberlain, Winston Churchill și cu o mulțime de politicieni, pe care îi determină să accepte cauza României. E primită la venire, la gară, de vărul ei, Regele George al V-lea al Angliei, și de soția sa, Mary de Teck. Mijlocește o întrevedere a Regelui George cu Ionel Brătianu.
„Brătianu și-a arătat toată bună dispoziție, dar George nu mai era fluent în franceză, așa încât am făcut destul de multă traducere ca să păstrez cursivitatea conversației, care părea a fi un impediment pentru elocventul nostru om de stat”. (Regina Maria)
„Între atâția politicieni și diplomați care aveau ceva de spus, era foarte greu să te faci auzit. Era nevoie de un ambasador de excepție care să pledeze în favoarea unei țări care nu se bucura, în mod special, de popularitate.” (Regina Maria)
„Am avut o mare satisfacție când Brătianu a admis că atât Clemenceau, cât și Lloyd George și-au schimbat mai târziu atitudinea față de România și în sfârșit el avea puțin avans. De asemenea domnul Mișu mi-a spus că munca realizată de mine în Anglia a fost de o imensă valoare pentru cauza noastră, opinia publică devenind mult mai solidară cu aceasta de când am pledat pentru ea. Să dau României fața mea nu a fost o idee rea!” (Regina Maria)
Regina reușește să facă un lobby deosebit printre politicienii și militarii britanici creând o atmosferă cât se poate de bună între România și Anglia.
„Nu m-am plâns niciodată, dar am insistat asupra suferințelor noastre din trecut și asupra sacrificiilor, pentru a prezenta o imagine vie și a trezi simpatie, apoi am spus repede că trecutul este trecut și trebuie lucrat pentru viitor, dar pentru aceasta am nevoie de ajutor lor pentru a șterge toate greșelilec are s-au făcut. I-am făcut să râdă, dar i-am făcut și să le vină lacrimile în ochi și deseori am simțit că îi am de partea mea vrăjiți și atunci m-am simțit puternică și în sinea mea mă gândeam la Țara Mea și că aceasta trebuie să aibă încredere în mine cu toată puterea”. (Maria, Regina României, Însemnări zilnice, traducere de Valentina Costache și Sanda Racoviceanu, Editura Albatros, București, 1996, p. 122).
La Londra se întâlnește, ca și la Paris, cu multă lume.
„Zilele mele deveneau din ce în ce mai încărcate. Mi-am făcut drum și am simțit valuri de simpatie îndreptându-se spre mine din toate părțile. Pledoariile mele n-au fost în van. Din adâncul inimii știam că poporul meu nu și-a pus speranța în mine fără un scop. Știam cum să vorbesc pentru ei și cum să-i așez pe hartă!” (Diana Mandache, Regina Maria a României. Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite, Editura Alfa, București, 2007, p. 56.)
Revenire
Pe 12 mai 1924, Regina Maria și Regele Ferdinand revin la Londra. Sunt primiți oficial la Palatul Buckingham de regina Victoria May și regele George al V-lea al Angliei. Participă la întâlniri și poartă discuții cu numeroase personalități ale vieții politice engleze. De altfel, aici în Anglia, Regina Maria s-a simțit excelent, lucru care a determinat-o să scrie în jurnalul său personal impresii despre vizita în țara natală.
„Aici [în Anglia] mă simt din nou ca peștele în apă. Sunt acasă, în elementul meu … rădăcinile mele și-au găsit pământul lor, mă simt cu adevărat eu însămi, sunt acasă. Mi-am smuls rădăcinile din pământul meu natal ca să le plantez în altă parte. Ele sunt însetate de mulți ani. Acum am pătruns adânc în celălalt pământ, s-au învățat să trăiască acolo. Arborele meu a crescut, mulți se pot odihni la umbra lui, dat totodată rămâne acel dor de țara mea natală, care se trezește irezistibil și profund în mine și mă face să simt că sunt în propria mea lume, că m-am întors la dreptul câștigat prin naștere. Aici fiecare părticică din mine este satisfăcută, hrănită în liniște și fericire dar trebuie să plec – să plec”. (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 6).
Citește și:
Maria, Regina care ne-a unit. POVESTEA VIEȚII uneia dintre figurile fondatoare a României moderne (ep.1)
Maria, Regina care ne-a unit! „Există un singur bărbat în România și acela este Regina”. FRONTUL (ep.2)
Maria, Regina care ne-a unit! „Acum s-a sfârşit visul cel rău şi lung, iar visul României Mari s-a întruchipat aievea” (ep.3)
Maria, Regina care ne-a unit! Majestatea Sa a contribuit la recunoașterea internațională a României Mari. Conferința de pace de la Paris din 1919 (ep.4)
Vizita Familiei Regale în Marea Britanie a fost o reflectare a prestigiului câștigat de România în timpul Primului Război Mondial. Pe plan diplomatic regina a reușit să consolideze și mai mult bunele relații cu Occidentul și Marea Britanie.
Istoricul francez Guy Gauthier, autor al cărții „Missy Regina României”, referindu-se la această vizită, scria:
„Au fost comis-voiajorii excepționali ai diplomației și economiei țării … pe plan diplomatic însă a legat din nou România de aliații săi occidentali și a arătat lumii că monarhia română erau o instituție perfect aptă să conducă țara pe calea progresului și modernizării”. (Apud Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 7.)
Însemnările Reginei Maria sunt, de asemenea, surse inestimabile de informație istorică.
„Sosirea noastră a fost populară. Eu sunt iubită, chiar dacă ocazional sunt criticată și Anglia este mândră să vadă în mine una din fiicele sale reușite, de care nu are de ce să se rușineze. Chiar și familiei îi face plăcere să-și amintească că sunt una dintre ei, ceea ce dă o notă specială de bucurie acestei primiri foarte regale”. (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 244-245).
„M-am îmbrăcat într-o minunată rochie de crep marocan, de culoare verde-jad, brodată cu motive mari argintii, care a fost special făcută pentru această ocazie. Mi-am pus toate perlele și mi-am aranjat diadema într-un mod special, ca să-mi dea întrucâtva o înfățișare ca de ev mediu, foarte elegantă și distinsă, cu totul diferit de orice altceva. Familia regală a mers în procesiune, în frunte cu George, care mă conducea ținându-mă de mână. A fost un moment de mândrie pentru mine și eram conștientă că arătam foarte bine, așa că am pășit semeață alături de regele Angliei, simțind că întreaga Românie ar fi bucuroasă de modul în care regina ei a reprezentat-o – acea mică prințesă pe care ei au iubit-o întotdeauna, în secret, dar pe care adesea au chinuit-o în tinerețea ei. Iată-mă aici, ridicând sus numele țării pe care o reprezentam, primită cu mari onoruri de cel mai mare imperiu din lume și cu sentimente calde pentru că m-am întors în comunitate ca una care și-a făcut datoria potrivit concepției Angliei despre felul în care trebuie să se comporte copiii săi”. (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 252-253).
„O zi mare pentru mine, una plină de emoții, plăcută, fericită și în același timp cu sentimente deosebite. Revenind ca regină în propria mea țară, primirea oficială cu toate onorurile și, pe deasupra, entuziastă, îți umple sufletul de mândrie și satisfacție și-ți face inima să bată cu putere, îți dau lacrimile și ți se pun un nod în gât. […] Sunt cu adevărat fericită și mulțumirea îmi umple sufletul, îmi place să mă trezesc cu sentimentul că sunt la Londra, în Anglia, mult iubita, minunata, splendida Anglie, cu toate tradițiile, frumusețile, curățenia, simțul ordinii și decența sa […] O țară minunată, pe care cu mândrie o numești țara ta natală, țara din care te tragi, punctul de plecare al vieții. Anglia! Anglia!” (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 242, 250).
„În privința caleștilor, escortei, soldaților etc., a frumuseții și perfecțiunii manifestării, nimic nu-i poate egala pe englezi, și acest lucru mă face să vibrez la mândrie, bucurie și apreciere. Sunt bucuroasă că românii mei pot vedea «d`où je sort». Inima mi-a fost, realmente, copleșită de o sublimă, profundă și puternică satisfacție care m-a cuprins cu totul. Și, în plus, nici un public nu este mai primitor și mai recunoscător ca cel englez. Lor le place să se manifeste și, mai sunt pe deasupra și sentimentali, ceea ce-i face să strige, să plângă și să țipe de bucurie, aplaudă, flutură batiste, pălării, binecuvântează și salută în timp ce treci, și pe toate fețele am citit satisfacția lor: „era este una dintre noi, una dintre noi!”. (Regina Maria a României, Însemnări zilnice, vol. 6, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 245).
–––––––––
„Asociația Identitate Culturală Contemporană” (AICC) a lansat primul site din România – www.reginamaria.org – dedicat biografiei Reginei Maria a României. Site-ul este un punct de referință în mediul online despre Regina Maria, ce reunește date, informații, fotografii și imagini video de epocă mai puțin cunoscute, pentru a evoca și promova momente importante din istoria României. Cu mici excepții, majoritatea fotografiilor aflate pe site provin din fondurile și colecțiile Arhivelor Naționale ale României (Colecția Documente Fotografice / Fototecă, Fondul Casa Regală și Fondul Arthur Văitoianu). AICC a acordat „Independent news” dreptul de a prelua cele mai importante informații despre Regina Maria a României. Le vom publica în serial. Despre Regina Maria și vizitele sale în Regatul Unit puteți citi integral AICI și AICI.
