Discursul anti-european revine în prim-plan, astfel tematica nu este una nouă, însă contextul ultimilor ani dublat de inflație, nesiguranță economică, războiul din Ucraina și ascensiunea curentelor populiste în Europa a alimentat din nou retorica suveranistă. În paralel, platforme precum TikTok sau Facebook au devenit principalele canale de distribuție pentru mesaje care acuză Bruxelles-ul că ar controla politic și economic România.
Sociologul Bogdan Voicu, cercetător în cadrul Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Bogdan Voicu a vorbit cu NewsEdge despre acest fenomen: „Oamenii caută vinovați simpli pentru probleme complexe”.
El a explicat că succesul mesajelor anti-europene are la bază un mecanism social vechi, adică nevoia de a identifica un vinovat clar pentru frustrările colective.
Potrivit acestuia, discursurile populiste devin atractive mai ales în perioadele de insecuritate socială și economică, când oamenii caută explicații rapide pentru probleme complicate.
„Cei care nu înțeleg foarte bine cum funcționează societatea tind să caute vinovați foarte vizibili și explicații simple”, explică sociologul.
În opinia sa, România are o tradiție a construirii unor „dușmani colectivi”, iar în prezent Uniunea Europeană riscă să fie transformată într-un astfel de simbol politic.
TikTok, principalul motor al campaniilor RoExit
În 2026, mesajele despre ieșirea României din UE circulă intens pe TikTok, unde mai multe conturi dedicate exclusiv temei RoExit au strâns zeci de mii de urmăritori și milioane de vizualizări.
Mesajele promovate insistă asupra ideii că România și-ar fi pierdut suveranitatea în fața Bruxelles-ului, că economia națională este controlată din exterior sau că românii au devenit „forță de muncă ieftină” pentru Occident.
Discursul este combinat frecvent cu teme conspiraționiste despre globalism, pandemie, război sau influența instituțiilor internaționale. În multe dintre videoclipuri apare aceeași identitate vizuală și aceleași mesaje-cheie, ceea ce sugerează existența unor campanii coordonate online.
În același timp, partidul Partidul RoExit, lansat în urmă cu câțiva ani, continuă să promoveze public ideea ieșirii României din Uniunea Europeană.
Există un risc real de RoExit?
Bogdan Voicu consideră însă că România este încă departe de un scenariu similar Brexitului. Spre deosebire de Marea Britanie, România este profund dependentă social și economic de relația cu Uniunea Europeană.
Milioane de români au rude care lucrează în alte state membre, iar libera circulație reprezintă unul dintre cele mai concrete avantaje resimțite după aderarea la UE.
Sociologul atrage atenția că un eventual RoExit ar avea efecte economice severe prin creșteri de prețuri, dificultăți comerciale, reducerea investițiilor și apariția unor bariere pentru românii care muncesc în străinătate.
În plus, economia României este deja integrată puternic în piața europeană, de la industrie și agricultură până la infrastructură și IT.
Riscul major, un suveranism de tip Orbán
Potrivit sociologului, pericolul real nu este neapărat ieșirea formală din Uniunea Europeană, ci apariția unui model politic în care România rămâne în UE, dar contestă constant regulile și mecanismele europene.
Cu alte cuvinte, un model similar celui promovat în trecut de Viktor Orbán în Ungaria precum apartenență formală la UE, dar conflicte permanente cu instituțiile europene și accent puternic pe discursul suveranist.
Chiar dacă încrederea românilor în Uniunea Europeană a început să scadă lent în ultimii ani, nivelul de încredere rămâne încă peste cel acordat instituțiilor statului român. Iar acest lucru face ca diferența dintre zgomotul din online și realitatea socială să fie, cel puțin deocamdată, una semnificativă.
