La un an de la instalarea la Cotroceni, Nicușor Dan pare să încerce construirea unui proiect autentic de centru politic, într-un climat dominat de polarizare, radicalizare și conflict permanent. Aceasta este concluzia unei analize a sociologului Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, postată pe Facebook.
El susține că actualul președinte încearcă deliberat să iasă din bazinul electoral restrâns asociat fostului electorat USR și să construiască o platformă politică mult mai largă, bazată pe calm, moderație și echilibru.
Potrivit lui Ștefureac, alegerea lui Nicușor Dan a avut loc într-un moment excepțional pentru democrația românească, marcat de sentimentul unei urgențe naționale și de nevoia unei formule de stabilitate.
Sociologul observă că doar aproximativ o treime dintre alegătorii actualului președinte provin din nucleul său electoral tradițional, în timp ce două treimi s-au alăturat ulterior, în contextul unei mobilizări mai largi. Coaliția care l-a susținut a fost una extrem de eterogenă: votanți USR, liberali, social-democrați, electorat urban și rural, diaspora, tineri și vârstnici, alegători cu educație medie și superioară.
În opinia directorului INSCOP, primul an de mandat indică o încercare clară de desprindere de profilul de lider exclusiv progresist. Gesturile simbolice și poziționările politice ale lui Nicușor Dan au fost adesea provocatoare chiar pentru partea cea mai vocală a vechilor săi susținători.
Ștefureac consideră că actualul președinte nu mai acționează în funcție de așteptările „bulei” din social media, ci încearcă să își impună propriul stil politic și să își extindă capacitatea de reprezentare către o zonă mult mai largă a societății.
Analiza sociologului sugerează că Nicușor Dan încearcă să ocupe un spațiu politic rămas relativ liber între cele două tabere radicalizate care domină discursul public. Strategia sa s-ar baza pe agregarea unor segmente sociale diferite — electorat urban educat, votanți de dreapta dezamăgiți de radicalizare, categorii pragmatice interesate de funcționarea instituțiilor și alegători conservatori moderați — într-o formulă unită mai degrabă de nevoia de stabilitate și raționalitate decât de o identitate ideologică rigidă.
În această logică, Nicușor Dan ar încerca să mute competiția politică din registrul emoțional și identitar către unul construit în jurul competenței administrative, al predictibilității și al încrederii instituționale.
Practic, spune Ștefureac, actualul președinte încearcă să reducă intensitatea clivajelor ideologice clasice și să se delimiteze de populismele care au dominat tot mai mult spațiul politic românesc.
Avantajul unei asemenea poziționări ar fi capacitatea de a construi majorități electorale mai largi decât cele disponibile liderilor cu profil ideologic rigid. Centrul politic funcționează, cel puțin teoretic, ca spațiu de convergență pentru alegătorii care prioritizează stabilitatea și eficiența guvernării.
În același timp, liderii moderați tind să genereze mai puțină ostilitate intensă, chiar dacă mobilizează uneori mai puțină pasiune decât figurile radicale. Într-un sistem politic fragmentat și aproape incapabil de compromis, acest tip de profil poate deveni important inclusiv pentru formarea unor majorități funcționale.
Există însă și limite evidente ale unei asemenea strategii. Electoratul moderat este mai greu de fidelizat emoțional și mai puțin disciplinat decât bazele electorale radicalizate. În plus, o construcție bazată pe echilibru și pragmatism riscă să fie percepută de ambele tabere drept lipsită de claritate și coerență. Într-un climat public dominat de conflict, emoție și cerere pentru lideri care comunică simplu și polarizant, centrul politic este mai dificil de consolidat.
Cu toate acestea, Ștefureac consideră că Nicușor Dan dispune de una dintre resursele esențiale pentru un asemenea proiect: tenacitatea. Sociologul notează că „centrul politic nu poate fi construit fără o tenacitate vecină cu încăpățânarea”, sugerând că această caracteristică îl definește pe actualul președinte.
Dincolo de persoana lui Nicușor Dan, analiza ridică însă și o întrebare mai amplă despre evoluția societății românești. Există sau nu un bazin electoral suficient de mare pentru un proiect centrist autentic? Potrivit directorului INSCOP, zona moderată este probabil majoritară sociologic, chiar dacă este mai puțin vocală și mai greu de mobilizat decât electoratele radicalizate.
