Discuția despre eventuala colaborare cu fosta Securitate a candidaților în alegerile prezidențiale de anul acesta, iscată în jurul cazului lui Crin Antonescu- CNSAS, este parțial inutilă. Opinia publică românească cu drept de vot se află în imposibilitatea de a afla adevărul în totalitate, din simplul motiv că nu toată arhiva fostei Securități a fost predată CNSAS. Ministerul Apărării deține și în prezent fond de arhivă nepredată. În tot acest timp putem presupune că dosarele sunt folosite în lupta politică, așa cum s-a întâmplat și până acum.
„Independent news” vă propune drept studiu de caz Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), serviciul secret al Armatei.
Primele acuzații că DGIA s-a implicat în lupta politică au fost lansate, culmea, de fostul președinte Traian Băsescu. Culmea, pentru că Băsescu a fost dovedit în 2023 drept colaborator al Direcției a IV-a – Contrainformații Militare a Securității, devenită ulterior DGIA.
Primul indiciu
La sfârșitul lui septembrie 2004, cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale câștigate de Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase, candidatul PD de la acea vreme acuza DGIA de implicare în lupta politică. „Semnalizez acest pericol și avertizez public că serviciile de informații s-au amestecat în campania electorală. E vorba de serviciul de informații al Armatei”, a declarat Băsescu.
Băsescu se temea, pesemne, că dosarul său de colaborator, aflat la DGIA condusă de gl. lt. Gheorghe Rotaru, ar putea deveni public și i-ar putea afecta șansele de a ajunge președinte.
Potrivit dezvăluirilor lui Mugur Ciuvică din 2006, prin Adresa nr. DGZ- S/92 din 28 iulie 2004, trimisă de generalul locotenent Gheorghe Rotaru, şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), generalului de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară, se solicită identificarea în arhiva MApN a documentelor care privesc colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
Adresa nr. 0860 din 16 august 2004, trimisă de generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară, generalului locotenent Gheorghe Rotaru, şeful DGIA, confirma colaborarea lui Traian Băsescu cu Direcţia a IV a Securităţii (Contrainformaţiile Militare).
Dosarul nu a mai apucat să devină public, notele pe care Traian Băsescu le-a dat fostei Securități au rămas în arhiva DGIA, iar Traian Băsescu a fost ales președinte al României.
Candidatură ilegală
În 2004, dar și în 2009, Traian Băsescu a candidat la Președinție, deși nu avea dreptul legal să o facă. Fusese colaborator al Securității, cu numele de cod „Petrov”, iar legea îi interzicea să-și depună candidatiura.
Acest lucru nu s-a aflat public în timp util. Pe de o parte, Traian Băsescu a mințit în declarația pe proprie răspundere de la dosarul de candidatură, pe de altă parte, serviciul secret al Armatei, DGIA, a conspirat dosarul.
Pentru tentativa de a amorsa, fără succes, un scandal de turnătorie la Securitate împotriva sa, Traian Băsescu nu i-a iertat pe cei implicați.
În 15 martie 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a trecut în rezervă pe:
– gl. bg. Gheorghe Nicolaescu, fostul şef al Direcţiei Siguranţă Militară din cadrul MApN, cel care a transmis generalului Rotaru raportul referitor la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea.
– col. Badea şi lt. – col. Apreutesei, din cadrul DGIA, cei care au coordonat acţiunea de verificare a documentelor referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea în arhiva Direcţiei Siguranţă Militară de la Piteşti.
– Plutonier- adjutant Marin Deaconu, şeful Departamentului Arhivă al Direcţiei Siguranţă Militară, autorul raportului olograf referitor la colaborarea lui Traian Băsescu cu Direcţia a IV-a a Securităţii.
În 2 octombrie 2005, preşedintele Traian Băsescu l-a trecut în rezervă pe generalul Rotaru din poziția de șef al DGIA.
În 2006, acesta a devenit consilier al ministrului Apărării Naţionale, Sorin Frunzăverde, de la PD, funcție pe care a ocupat-o până în 2012.
În paralel, tot în 2006, gl. Rotaru a înființat firma Compatible Systems International SRL, axată pe intermedieri de logistică militară. El este asociat cu finul său Radu Mihai Mărgineanu, iar capitalul social este împărțit 50% – 50%.
Citește și:
În 2012, Crin Antonescu l-a numit pe gl. Gheorghe Rotaru consilier prezidențial pentru securitate națională în 2012, în scurtul său mandat de președinte interimar, preluat după suspendarea lui Traian Băsescu.
Legătura cu Călin Georgescu
Înainte de Revoluție, Gheorghe Rotaru a fost ofiţer la Marele Stat Major (1984-1986), reprezentant al ICE Romtehnica la Cairo şi Londra (1986-1987 şi 1988-1989), ataşat militar, aero şi naval, la Londra (1990-1993), reprezentant militar la NATO, Bruxelles (1996-1999).
Perioada în care a fost reprezentant al ICE Romtehnica la Londra (1988-1989) coincide cu perioada în care Călin Georgescu a fost la studii în capitala Marii Britanii, așa cum reiese din biografia publicată pe site-ul ONU, unde scrie: „După absolvirea facultății în 1986, a dobândit experiență suplimentară prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite.”
Această informație lipsește din CV-ul oficial al lui Călin Georgescu, publicat pe site-ul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București – Centrul universitar Pitești.
Potrivit CV-ului oficial, între 1986- 1990, Călin Georgescu a fost inginer la IEELIF (sucursala ISPIF) din Făgăraș, unde s-a ocupat de „realizarea și coordonarea de lucrări de îmbunătățiri funciare și silvicultură, protecția mediului, piscicultură, drenaje și eroziunea solului.”
Citește și:
Legătura dintre Călin Georgescu și DGIA a fost deja stabilită prin intermediul lui Bogdan Vacusta. Fost ofițer DGIA, Vacusta a înființat, alături de Călin Georgescu și Ovidiu Hurduzeu, Asociația „Pământul Strămoșesc”. În 2024, el ocupa poziția de director de dezvoltare în cadrul Asociației.
O investigație publicată de „Adevărul” a devoalat legăturile lui Bogdan Vacusta cu Rusia.. Investigația a fost publicată în contextul perchezițiilor efectuate de procurori marți, 11 februarie, la sediul Asociației „Pământul Strămoșesc”.
Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de „Adevărul” din Marea Britanie, pe vremea când era ofițer al DGIA/MApN, Bogdan Vacusta a locuit o perioadă la Londra (unde au activat gl. Gheorghe Rotaru și a fost la studii Călin Georgescu) și a înființat, în 2013, firma Elco Management Ltd, deși îi era interzis prin legea românească să dețină o societate comercială. Aceasta a fost dizolvată în martie 2016.
Citește și:
Măsuri de precauție pentru 2009
Pentru că în 2004, Traian Băsescu a scăpat ca prin urechile acului de a fi deconspirat drept colaborator al Securității, în 2009 au fost luate măsuri pentru a preveni un eventual accident.
La conducerea DCiSM a fost adus gl. Marian Hăpău, la propunerea amiralului Gheorghe Marin, un apropiat al lui Traian Băsescu. Numirea gl. Hăpău a fost făcută după furtul armelor de la Ciorogârla.
„Gl. Hăpău era șeful celor care gestionau din punct de vedere contrainformativ, dar și al securității militare, zona unde era depozitul de la Ciorogârla. S-a ajuns la situația anormală să fie destituți cei de deasupra lui Hăpău, iar Hăpău să fie promovat”, a povestit col. (r) Doru Paraschiv.
Citește și:
La nivelul MApN, sub coordonarea DGIA, a fost înființat un Comitet privind realegerea președintelui Traian Băsescu”. Informația a fost publicată în premieră de „Independent news”, în campania de dezvăluiri „Singur în inima SIstemului” a col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de Contrainformații militare, înlăturat abuziv din Armată tocmai pentru că a investigat implicarea DGIA în alegerile prezidențiale din 2009. Din Comitet au făcut parte, printre alții, gl. Nicolae Ciucă, fostul candidat PNL la Președinție, și Mihai Șomordolea, actual secretar al CSAT, susține col. Paraschiv. Acesta a sesizat aceste infracțiuni, din postura de avertizor de integritate în domeniul securității naționale, dar Justiția militară, câmp tactic al DGIA, le-a ignorat.
Citește și:
Potrivit col. (r) Doru Paraschiv, DGIA a strâns informații, prin interceptări ilegale, despre toți cei care ar fi putut împiedica realegerea lui Traian Băsescu, în special despre contracandidații săi Mircea Geoană și Crin Antonescu.
Coincidență sau nu, în campania prezidențială din 2009, au circulat informații potrivit cărora Crin Antonescu ar fi fost turnător la Securitate cu numele de cod „Porumbacu”. O întrebare legitimă în momentul de față este: deține DGIA informații suplimentare despre Crin Antonescu din arhiva fostei Securități, care nu au ajuns la CNSAS?
Dosarul Băsescu- Petrov, conspirat de gl. Marian Hăpău
Col. (r) Doru Paraschiv relatează „Independent news” că, în 2009, când a ajuns șef al Direcției de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), aripa internă a DGIA, gl. Marian Hăpău, și-a chemat subalternul responsabil cu arhiva fostei Securități de la MApN, i-a cerut dosarul lui Traian Băsescu și l-a băgat la păstrare în propriul fișet.
Dosarul a rămas acolo până în 2012, când gl. Marian Hăpău a fost demis de către fostul ministru al Apărării, gl. Corneliu Dobrițoiu, după ce îi umilise pe militarii români întorși din Afganistan, controlați pe aeroport din ordinul său ca să nu transporte droguri. Articolul integral AICI.
Dosarul Băsescu- Petrov s-a întors temporar în arhivă.
În februarie 2013, gl. Marian Hăpău a fost repus în funcție de succesorul gl. Dobrițoiu în fruntea MApN, Gabriel Oprea, cu largul sprijin al premierului de atunci, Victor Ponta, prezidențiabilul de azi.
Gl. Hăpău și-a chemat din nou subalternul de la Arhivă și i-a cerut dosarul Băsescu- Petrov, pe care l-a pus din nou la păstrare în fișetul personal.
Cu arme și bagaje la Iohannis
În decembrie 2014, Klaus Iohannis a ajuns președintele României, iar gl. Marian Hăpău a rămas, în mod surprinzător, în funcție. Toți ceilalți șefi de servicii secrete au fost schimbați la un moment dat, numai gl. Hăpău, nu.
Prin grija DCiSM/DGIA, notele informative date Securității de fostul președinte Traian Băsescu au rămas secrete.
Asta în condițiile în care Grupul de Investigații Politice (GIP) publicase, încă din ianuarie 2011, o serie de dezvăluiri potrivit cărora:
„În septembrie 2006, CNSAS a primit de la SRI şi de la Direcţia Siguranţă Militară (actuala Direcție de Contrainformații și Securitate Militară- DCiSM din cadrul DGIA – n.red.) din Ministerul Apărării Naţionale documentele care dovedesc că Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii.
Aceste documente sînt:
– Registrul inventar – arhivă al fondului reţea Constanţa, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii din judeţul Constanţa;
– Registrul Jurnal pentru reţea informativă al U.M. 02150 Mangalia, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii de la Institutul de Marină;
– Procesul verbal de distrugere al dosarului nr. 3990/1973, dosarul de colaborator al Securităţii al lui Traian Băsescu.
Pe baza acestor documente, CNSAS a emis Decizia nr. 310/26.09.2006. Pentru că nu a primit nici o notă informativă semnată de Traian Băsescu, CNSAS a decis că acesta „nu a colaborat cu Securitatea ca poliţie politică”. Articolul integral AICI.
Într-adevăr, Traian Băsescu a fost verificat de mai multe ori de către CNAS: în 2002, 2004, 2006, 2009 și 2014. De fiecare dată CNSAS i-a dat adeverință de necolaborare. De ce? Pentru că notele informative au fost conspirate de serviciul secret al MApN.
În realitate, dosarul nr. 3990/1973 nu a fost distrus, dovadă că notele au stat la baza declarării lui Traian Băsescu drept colaborator al Securității.
Deconspirarea
La începutul lui 2019, însă, gl. Hăpău și-a chemat din nou subalternul, de data aceasta pentru a returna dosarul lui T. Băsescu Arhivei MApN. Gl. Hăpău era șeful DGIA și ar fi putut bloca aceste note. Nu a făcut-o. Se apropiau alegerile prezidențiale din 2019.
În iunie 2019, tot Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat primele note informative semnate „Petrov”, iar, la scurt timp, în septembrie 2019, judecătorii Curții de Apel București au stabilit, în primă instanță, că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică.
În aprilie 2021, GIP a mai publicat o notă informativă a lui „Petrov”.
În 2022, gl. Marian Hăpău a trecut în rezervă, iar în martie 2023, ÎCCJ a stabilit definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea și și-a pierdut privilegiile de fost președinte.
