În acest al patrulea episod al dezvăluirilor col. (r) Doru Paraschiv, făcute în EXCLUSIVITATE pentru „Independent news”, fostul ofițer de contraspionaj militar relatează un moment esențial în pregătirea fraudării alegerilor prezidențiale din 2009: înființarea unui „Comitet de inițiativă pentru realegerea președintelui Traian Băsescu”.
În episoadele anterioare, col. Paraschiv a povestit faptul că creierul întregii operațiuni a fost Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), condusă de gen. Marian Hăpău, împotriva căruia col. Paraschiv a depus la DIICOT dovezi potrivit cărora acesta ar avea legături cu spionajul rusesc.
Serviciul secret al Armatei este cel care a ascuns, în mod ilegal, dovezile potrivit cărora Traian Băsescu a fost informator al fostei Securități, sub numele conspirativ „Petrov”. Dacă DGIA ar fi respectat legea, nu ar fi trebuit să avizeze candidatura lui Traian Băsescu la Președinția României, încă din 2004.
Din acest Comitet, ținut la secret pe toată perioada în care și-a desfășurat activitatea, au făcut parte cadre de nivel înalt din MApN, care nu aveau dreptul legal să se implice în lupta politică.
Menirea acestui Comitet a fost aceea de a identifica sițuațiile, dar mai ales persoanele, care ar fi putut împiedica realegerea lui Băsescu. Acestea au fost supravegheate operativ în mod ilegal, fără mandat de la judecător, de către DGIA, pentru a fi împiedicate să deruleze activități ostile la adresa lui Traian Băsescu. Unii dintre ei au fost constrânși, prin metode specifice, să nu o facă.
Tot acest Comitet creat la vârful MApN a avut misiunea de a pregăti și implementa Operațiunea „Diaspora”, în cadrul căreia o mare parte din voturile exprimate în străinătate au fost distruse, pentru că erau favorabile contracandidatului de acum 15 ani al lui Traian Băsescu, actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Episodul 4 al dezvăluirilor col. (r) Doru Paraschiv
„În cursul muncii mele specifice de contrainformații am observat că anumiți colegi de-ai mei, spre exemplu cei de la Supraveghere Tehnică Operativă, făceau și alte lucruri pe lângă activitatea lor de bază.
Începuseră să lucreze pe lângă lege, să asculte ilegal.
Am aflat ulterior că se constituise un <<Comitet de inițiativă în vederea sprijinirii realegerii ca președinte a domnului Traian Băsescu>>. Ii mai spuneau și <<Organizația>>.
Acest comitet nu a fost cunoscut de marea parte a personalului Armatei, deoarece era constituit la cel mai înalt nivel. Membrii lui se întâlneau, de regulă, în sediul Ministerului Apărării, la etajul 1, locul unde se afla biroul ministrului Apărării și cel al șefului Statului Major General (actualul Stat Major al Apărării), precum și alte câteva camere (de consiliu, de ședințe etc.). Un loc exclusivist, unde un cadru militar obișnuit nu putea ajunge.
Scopul lor era să-și aleagă cu mare grijă membrii, pentru a putea monitoriza persoane, locuri și situații care puteau fi ostile. Prin aceste monitorizări au urmărit să îndepărteze anumiți indivizi ostili, să-i înlocuiască cu oameni de-ai lor, care să acționeze la un moment bine ales.
Citește și:
SINGUR ÎN INIMA SISTEMULUI (EPISODUL 1) : „Traian Băsescu era conectat la interesele rusești”
Șeful Comitetului era ministrul Apărării de atunci, Mihai Stănișoară, iar locțiitor, amiralul Gheorghe Marin, șeful SMG, liderul de facto al Comitetului.
Alte persoane erau importante în acest comitet erau gl. Neculai Tabarcia și gl. Gabriel Gabor, respectiv cadre din DCiSM: gl. Marian Hăpău, șef DCiSM pe atunci; comandor Mihai Gheorghe (la acea dată șef serviciu în M-100 „Organe centrale”, ulterior șef DCiSM), col. Mugurel Vasile, col. Petrișor Ungureanu, col. Marian Spirache.
În Comitet mai erau și alte persoane, care chiar dacă aveau grade și funcții mici erau foarte importanți: Mihai Șomordolea, în prezent cu gradul de general în cadrul CSAT, cunoscut ca apropiat și protejat al ministrului Stănișoară, și Adrian Voinea, la acea dată în zona Serviciului Secretariat al Șefului SMG, cunoscut ca protejat al șefului SMG Gheorghe Marin.
Un rol important pe „traseele planificate” l-a avut generalul Ștefan Dănilă, ulterior promovat „cu discuții” ca locțiitor al șefului SMG și apoi numit șef al SMG. AVeau nevoie de un personaj fidel în poziția de comandant al Aeroportului Militar Otopeni în 2009! De ce? Pentru că pe acest aeroport au aterizat voturile din Diaspora.
––––––––
UPDATE. Generalul Ștefan Dănilă susține că dezvăluirile col. Paraschiv sunt „fantezii (…) ce au fost subiectul unor cercetări penale”. „Am renunțat să îl dau în judecată și să îi cer daune. După articolul dumneavoastră, mă văd nevoit să o fac, deoarece este prea mare minciuna”, a spus Dănilă. „Tot ce este scris despre mine este fals, incredibil de ciudat inventat, fără nicio legătură cu realitatea. Nu pot fi dovedite fapte inventate. Acuze grave, la care sunt nevoit să ripostez. Nu știu despre faptele altora, dar știu foarte bine faptele mele”, a adăugat generalul.
––––––––
Marian Hăpău a mai avut o misiune: supravegherea fără mandat a mai multor persoane, prin intermediul serviciului propriu al DCiSM, unde era șef un apropiat al său, col. Dumitru Bucur. Țintele le reprezentau partidele rivale PDL, ceilalți candidați înscriși în cursa prezidențială etc. Am avut oameni în interiorul Comitetului și de la ei am aflat aceste informații.
In Comitet se întâlneau și puneau țara la cale. Cadrelor militare le este interzis prin lege să facă politică. Cei din Comitet s-au implicat direct în lupya electorală. Să nu se înțeleagă că au făcut campanie. Ei urmăreau principiul lui Stalin: „Nu contează cine votează, contează cine numără”. Și cine au numărat? Ei.
Lucrători în domeniul contrainformațiilor militare, care trebuiau să fie dedicați muncii noastre, au căpătat alte angajamente. Veneau la „Organizație” și căpătau direcții de muncă foarte precise. Un om din interior mi-a spus că în atenția lor erau, culmea, oamenii lor. Le ascultau telefoanele, îi urmăreau, Incepuseră să fie nesiguri pe ei. Urmăreau politicieni, ziariști, pe toți cei care aveau putere și posibilități de implicare în alegeri. Personalități publice care, culmea, erau considerați ca fiind din tabăra lor, suporteri ai lui Traian Băsescu.
Ciudatele plimbări de la Palatul Cotroceni la Ambasada Rusiei
Din înregistrări a reieșit că una dintre persoanele vizate de supravegheri mergea la Palatul Cotroceni, se întâlnea cu Traian Băsescu, apoi pleca la Ambasada Rusiei. De la Ambasada Rusiei venea înapoi la Palatul Cotroceni, aducea vești, sau pleca în zona unde este sediul PSD. De acolo se ducea iarăși la Ambasada Rusiei. In unele cazuri mergea și la Ambasada SUA sau ale ambasade occidentale. Omul ăsta, o perioadă lungă de timp, a frapat, a trezit atenția. Nu mai intelegeau nici cei care-l interceptau ce se întâmplă. Cum adică mergea la Băsescu, de la Băsescu se ducea la Ambasada rusă, de la Ambasada rusă iar la Băsescu?
Eu m-am dus la procurorii militari să le semnalez că se întâmplă lucruri nefirești. Nu pot să dau numele procurorilor militari, dar sunt cel puțin doi. Și într-o fază separată e și un al treilea.
Când au văzut ce informații aveam, mi-au zis așa: <<Nu este oportun>> Adică stai să vedem cine se alege, dacă se alege altul decât Traian Băsescu, rupem, facem dosar, caz adevărat. <<Dar trebuie să înțelegi un lucru, că noi, procurorii, nu suntem ca judecătorii. Noi lucrăm cu șefu’, iar șefu’ este din gașcă cu ăștia. Șeful meu de aici este în gașcă cu șeful tău, despre care tu semnalezi aceste lucruri. Eu nu știu dacă mâine mai vin la serviciu, dar tu mâine sigur vei fi puricat în toate felurile.>>
Am primit, deci, un avertisment prietenesc de tip mafiot: nu este oportun, să stăm cuminți, să strângem date, avem elemente, dar nu e momentul. Eu mi-am respectat toate atribuțiile. La momentul ăla aveam deasupra mea Jurământul militar, Constituția și legile țării. Ele mă obligau să semnalez. Cui să semnalez, dacă șeful Direcției Contrainformații, șeful Statului Major General, ministrul Apărării și Președintele făceau treburile astea, încalcau legea. La cine să mă duc? M-am dus la procurorii militari pentru că aveam acoperirea legală. Nu puteam să-i semnalez șefului meu direct.
După ce procurorii militari mi-au zis că nu e oportun, am avut certitudinea că eram și eu persoană vizată de Comitet. Dacă până atunci aveam doar impresia, acum știam că, dacă nu eram cu ei în Comitet, înseamnă că eram împotriva lor și eram supravegheat. Chiar și așa m-am dus zi de zi la serviciu și am continuat să culeg informații din Comitet.”
PLÂNGEREA PENALĂ A COL. (R) DORU PARASCHIV ÎMPOTRIVA GEN. MARIAN HĂPĂU, ACUZAT CĂ A MINȚIT ÎN CADRUL AUDIERILOR DIN COMISIA PARLAMENTARĂ DE ANCHETĂ A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE DIN 2009
Un dosar penal având ca obiect existența Comitetului de inițiativă pentru realegerea președintelui Traian Băsescu a fost deschis, în urma plângerii col. (r) Doru Paraschiv, de către procurorii militari. Curtea Militară de Apel București a confirmat pe 22 februarie 2023 redeschiderea urmăririi penale, după ce conducerea Parchetului a infirmat soluția de clasare dispusă de procurorul de caz. Ancheta trenează în prezent. Despre acest caz a scris cotidianul „Libertatea”.
Următorul episod va fi publicat marți, 7 mai. Din el veți afla cine a mai făcut parte din Comitetul de sprijin al realegerii președintelui Traian Băsescu”. Un personaj strâns legat de gen. Marian Hăpău, fostul șef al serviciului secret al Armatei. Atât de strâns încât soția și cumnatul său au lucrat pentru DGIA. Personajul în cauză este un potențial candidat la Președinție.
