Într-un interviu exclusiv acordat „Independent news”, fostul judecător militar Constantin Udrea a denunțat o serie de ilegalități săvârșite de magistrații Curții Militare de Apel (CMA), în dosarul fostului director al DGIA, gl. Marian Hăpău, pentru abuz în serviciu, amenințare și șantaj. Dosarul a fost deschis ca urmare a plângerii col. de contrainformații militare Doru Paraschiv. Udrea a confirmat faptul că gruparea formată din Gabriel Oprea- gl. Hăpău intervenea brutal în justiția militară în favoarea protejaților săi, precum gl. Cătălin Ștefăniță Zisu. Ei îi fidelizau pe magistrați cu grade, concedii gratuite și petreceri, la care invitau conducerile parchetelor și curților militare de apel. Într-un astfel de context gruparea Oprea- Hăpău, laolaltă cu magistrații care le erau apropiați, au plănuit cum să blocheze dosarul gl. Hăpău și să-l pedepsească pe col. Doru Paraschiv. Potrivit acestuia, contextul a fost nunta lui Alin Bogdan Alexandru, actual om important în cadrul Inspecției Judiciare, căruia gl. Cătălin Ștefăniță Zisu i-a fost naș de cununie.
Judecătorul Constantin Udrea a povestit cum sistemul ECRIS, de repartizare aleatorie a dosarelor, a fost folosit de 15 ori pentru ca dosarul gl. Hăpău să ajungă la judecătorul Cezarian Buga, fost președinte al Curții Militare de Apel și apropiat al fostului șef al serviciului secret al Armatei. Pentru că nu s-a reușit asta, judecătorul Udrea spune că Buga i-a cerut unei grefiere să-i repartizeze dosarul manual.
El a vorbit și despre ilegalitățile gl. Cătălin Ștefăniță Zisu, fostul șef al Comandamentului Logistic Întrunit (CLÎ) al Armatei, care are în prezent, dosar la DNA militar.
„Se știa demult de aceste ilegalități. Nimeni nu se lua de el pentru că era în anturajul lui Gabriel Oprea și gl. Marian Hăpău. Zisu era fratele de cruce al lui Hăpău. De aia nu s-a luat nimeni de el.
După ce a picat Hăpău, Zisu n-a mai avut susținere și i s-a deschis dosar. Cum să fie deranjat Zisu când, ori de câte ori organiza o petrecere, întotdeauna invita vârful magistraturii militare? Zisu personal. Direct. Și gratuit. Întotdeauna șeful serviciului militar al DNA era prezent lângă Zisu. Întotdeauna. Așa se explică faptul că Zisu, mult timp, nu a fost inculpat, deși procurorii știau că încălca legea”, a declarat fostul judecător Constantin Udrea, în interviul pentru „Independent news”.
Citește interviul integral cu judecătorul Constantin Udrea:
INTERVIU | Cum a „judecat” Curtea Militară de Apel dosarul penal al fostului șef al serviciului secret al Armatei. „Au încercat de 15 ori să-l distribuie, chipurile, aleatoriu. Nu au reușit și l-au repartizat manual”
Gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu, șeful Comandamentului Logistic Întrunit (CLÎ), cercetat în prezent de DNA pentru o fraudă din perioada 2022- 2023, are vechime în derularea de activități ce pot fi încadrate la corupție.
Zisu a preluat conducerea CLÎ din 2004 și a construit cu migală, spun sursele militare ale „Independent news”, o rețea de interese, formată din politicieni și magistrați, menită a-i asigura protecție politică și juridică.
Interesant este că procurorii DNA cercetează fapte petrecute între 2022-2023, adică după ce gl. Hăpău a trecut în rezervă, în iulie 2022. Singura explicație este faptul că acesta beneficiază în continuare de protecție la nivel înalt, iar procurorii militari au o reținere în a aprofunda dosarul Zisu și a îl lega pe gl. Hăpău de acesta, pentru a aprofunda eventuala activitate infracțională a acestuia.
De-a lungul timpului, gruparea Gabriel Oprea- gl. Marian Hăpău- gl. Cătălin Ștefăniță Zisu a cultivat relații strânse cu politicieni, dar și cu judecători și procurori, astfel încât să-și asigure protecție politică, cât și protecție judiciară.
„Independent news” a scris deja cum gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu l-a angajat pe fiul unor procurori DNA la Comandamentul Logistic Întrunit (CLÎ), pe poziția de consilier juridic și apoi șef de birou, și l-a pus să supervizeze legalitatea achiziţiilor publice (înzestrare, investiții, reparații și logistică).
Este vorba de Alin Bogdan Alexandru (foto), fiul foștilor procurori DNA Ion și Mariana Alexandru, în prezent este în prezent director la Inspecția Judiciară (un instrument folosit de către cei care controlează CSM, locul unde se fac anchetele disciplinare față de magistrații judecători și procurori).
De asemenea, am relatat că relația dintre gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu și familia procurorilor Alexandru a fost foarte apropiată. Gl. Zisu l-a sprijinit pe Ion Alexandru să ajungă general și procuror-șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari. În plus, gl. Zisu i-a fost fiului lor, Alin Bogdan Alexandru, naș de cununie.
Nunta a avut loc în iulie 2010, la Casa Armatei (Cercului Militar Naţional), de toate aranjamentele necesare ocupându-se col. Cristian Leonard Dorca, comandantul/directorul Cercului Militar Naţional încă din anul 2008, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai gl. Zisu.
Nuntașii
Sursele noastre spun că nașul gl. Zisu a adus-o șă le cânte mirilor și nuntașilor pe celebra interpretă de muzică populară și de petrecere, Irina Loghin.
Nuntași au fost politicieni și magistrați militari extrem de influenți: Gabriel Oprea – fost ministru al Apărării Naționale, ministru al MAI și vicepremier pe domeniul securității naționale(!!!), gl. Marian Hăpău, șeful DGIA, gl. Ion Vasilache– procuror militar șef de secție al Secției Parchetelor Militare (SPM), gl. Nicolae Lupulescu, procuror militar, șef adjunct al secției SPM și apoi procuror militar șef adjunct al Secției militare din DNA când șef al secției era chiar socrul mare Ion Alexandru, gl. Cezarian Buga, judecător militar la Curtea Militară de Apel (CMA), gl. Gheorghe Manea, judecător militar la CMA.
„Dintre aceștia, gl. Manea și Buga erau cunoscuți ca tenismeni redutabili și erau parteneri ai lui Gabriel Oprea, Marian Hăpău și Cătălin Zisu, la Ștrandul Generalilor păstorit de Zisu dar și la bazele sportive frecventate de Florian Coldea, George Maior și alții, din vremea de tristă amintire a funcționării protocoalelor ilegale dintre parchete/instanțe și serviciile secrete”, ne-au declarat sursele militare. Acest lucru a fost confirmat de judecătorul Constantin Udrea, în interviul acordat de „Independent news”.
„Aceste structuri de parchet, unde sunt procurori militari, dar și civili, care făceau parte din Gruparea Zisu- Hăpău- Oprea din MApN au avut ca preocupare principală protejarea gl. Zisu (sponsorul, cel care dirija banii și logistica Armatei, printre care toate facilitățile de odihnă, tratament, restaurante și de divertisment cultural-sportiv).
Asigurarea informativă și contrainformativă a ilegalităților în care era implicat gl. Zisu era în mâna gl. Hăpău. Procurorii din rețeaua lui Zisu – Hăpău – Oprea erau recompensați cu delegații de lux în țară și în străinătate, concedii/vacanțe prin Programul CLIMS (Comitetul de Legătură Internațională al Organismelor Militare Sociale), gestionat cu mână forte numai de gl. Zisu, călătorii cu avionul la orice oră și cu beneficiile deținerii de pașapoarte de serviciu în scop personal și nu misiune”, ne-au declarat surse militare, sub protecția anonimatului.
O nuntă demnă de filmul „Nașul”
Contactat de „Independent news”, col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare, ne-a declarat că locul unde s-a făcut planul pedepsirii sale exemplare în Justiție, pentru îndrăzneala de a-i face plângere penală șefului serviciului secret al Armatei, gl. Marian Hăpău, a fost tocmai nunta lui Alin Bogdan Alexandru, în prezent șef al Direcției Secretariat General în cadrul Inspecției Judiciare (IJ).
„Independent news” publică declarația integrală a col. Doru Paraschiv:
„La nunta lui Alin Bogdan Alexandru, generalii Oprea, Hăpău, Alexandru, Vasilache, Lupulescu, Buga și Manea au planificat o cale de urmat pentru a-mi blocate toate acțiunile în justiție împotriva gl. Hăpău, pentru a fi pedepsit și persecutat permanent, pentru a fi trecut în rezervă, fără nicio posibilitate de a mă putea apăra, nici la parchete în fața procurorilor și nici la instanțele de judecată.
Pentru realizarea acestor acțiuni, procurorii și judecătorii trebuia să se implice direct sau indirect, prin subordonații și colegii lor magistrați, ca să intercepteze și să soluționeze ei plângerile și dosarele de instanță. Fix așa s-a întâmplat.
Citește și:
Cum a fost executat fără motiv un ofițer de contrainformații militare de camarila lui Gabriel Oprea din serviciul secret al Armatei | CAZUL PARASCHIV
Astfel, în vara anului 2013, imediat după momentul la care mi s-a retras avizul ORNISS nivel SSID (fără nici un motiv real, fără să fie declarat vreun incident de securitate, fără să fiu anchetat, fără să dau ori să mi se ceară vreo declarație) și am fost destituit abuziv și nelegal din funcția pe care o aveam în cadrul Direcției de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM), în luna iulie 2013, prin inventarea unei acuzații mincinoase, ce-mi sunt necunoscute și în prezent pentru că nu mi-au fost comunicate (atât mie, cât și instanțelor de judecată), care nu a fost cercetate și dovedite vreodată, am fost fost nevoit să mă apăr și să formulez o plângere penală împotriva șefului meu Hăpău Marian pentru abuz în serviciu, amenințare și șantaj.
Rețeaua Oprea- Hăpău
Plângerea a ajuns la Secția Parchetelor Militare (SPM), din cadrul PÎCCJ, unde a fost înregistrată sub nr. dosar 70/P/2013, a fost repartizată procurorului militar de caz Lupulescu Nicolae, care s-a ocupat de ea așa cum stabiliseră la nunta cu pricina.
Ancheta a fost un fiasco, deoarece procurorul de caz Lupulescu a mimat o așa-zisă anchetă penală, suprimând acuzațiile și refuzând un probatoriu efectiv și eficient (fapte și persoane, culegere de probe, confruntarea părților și a martorilor etc.) și, cel mai grav, neluând sub nicio formă în analiză aspectele deosebit de grave ale infracțiunilor sesizate ca riscuri la adresa securității naționale (acte de trădare și de înaltă trădare, documentate personal în acea perioadă într-o investigație specială de contrainformații).
Prin urmare, Lupulescu a pronunțat o soluție- Rezoluția nr.70/P/2013 din data de 17.12.2013 – și a dispus neînceperea urmăririi penale față de Hăpău.
Apoi, șeful ierarhic, nimeni altul decât procurorul militar Vasilache Ion, șeful SPM, mi-a respins plângerea împotriva rezoluției lui Lupulescu, prin Rezoluția nr. 1/II-2/2014 din data de 29.01.2014, ca fiind neîntemeiată.
Mai departe, plângerea împotriva rezoluțiilor de clasare date de Lupulescu și Vasilache în dosarul 70/P/2013, a fost înregistrată la ÎCCJ-Secția Penală sub nr. dosar 493/1/2014.
ÎCCJ-SP și-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții Militare de Apel București și a trimis dosarul la CMA.
Dosar interceptat
La CMA dosarul a ajuns în după-amiaza zilei de 19.09.2014 și a fost interceptat de judecătorul militar gl. Buga Cezarian.
Judecătorul militar Buga, prietenul de „frăție” al lui Oprea, Hăpău și Zisu, a soluționat dosarul nr. 493/1/2014 la data de 20.10.2014, în cameră de consiliu, deși avea obligația să citeze părțile și să judece cauza în prezența acestora. Deci Buga s-a achitat de sarcina protejării lui Hăpău Marian evident a Grupării infracționale Oprea- Hăpău – Zisu din MApN.
Față de modul abuziv în care a respins și mușamalizat dosarul nr. 493/1/2014, am formulat la Curtea Militară de Apel atât o contestație în anulare- dosar nr. 3/81/2015, cât și o cerere de revizuire- dosarul nr. 1/81/2015. Ambele au fost respinse, pe repede înainte, ca inadmisibile, prin grija judecătorilor militari magistrați: gl. Manea Gheorghe (președinte CMA) și gl. Buga Cezarian.
Ambii erau cunoscuți ca „tenismeni redutabili” și erau parteneri de tenis de câmp ai lui Oprea – Hăpău – Zisu la Ștrandul Generalilor păstorit de Zisu, dar și la bazele sportive frecventate de Coldea, Maior și alții, din vremea de tristă amintire a funcționării protocoalelor ilegale dintre parchete/instanțe și serviciile secrete.
În contextul acestei acțiuni de mușamalizare a plângerii mele, am formulat alte plângeri, incluzându-i și pe magistrații procurori și judecători corupți menționați mai sus. Și acestea au fost mușamalizate, pentru că au ajuns pe mâna procurorilor de la DNA și PÎCCJ sau la parchetul nou înființat pentru cercetarea infracțiunilor săvârșite de către magistrați-SIIJ (desființat între timp).
De asemenea, am formulat plângeri disciplinare față de acești magistrați și la Inspecția Judiciară, sortite tot eșecului (clasări, mușamalizări), pentru că acolo era Alin Bogdan Alexandru, finul de cununie al lui Zisu.
În același mod au procedat și pentru clasarea și mușamalizarea plângerii penale din dosarul 138/P/2014 al DNA, formulată împotriva gl. Hăpău Marian. Aici s-a implicat personal procurorul militar Ion Alexandru, tatăl lui Alin Bogdan Alexandru, care, în calitate de procuror militar șef secție al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA, a pronunțat Ordonanța nr. 19/II-2/2015 din 19 iunie 2015 prin care a mușamalizat cauza (în ordonanță subliniază că a avut în vedere și soluțiile pronunțate în dosarul nr. 70/P/2013!).
De interes sunt și plângerile (dosar nr. 30/P/2015 și dosar nr. 16/P/2016) formulate împotriva magistraților sus-menționați, dar și împotriva lui Oprea Gabriel și a lui Petrescu Marius, șeful ORNISS de la acea vreme. Toate aceste dosare au fost ținute la sertar mai mulți ani, pentru a fi minimalizate, clasate și mușamalizate, prin Ordonanţa nr. 30/P/2015 din data de 10.08.2018.
Toate plângerile și sesizările penale erau interceptate de frăția procurorilor și a judecătorilor corupți, unele erau ținute la sertar (în adormire), iar altele îi erau mușamalizate cu clasări impardonabile. Nici o șansă de cercetare și de judecată independentă și fără favorizarea persoanelor vizate de acuzațiile sale. Toate drepturile la un proces echitabil mi-au fost încălcate.
Dosarul lui Zisu de la DNA este instrumentat de procurorul militar șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, gl.bg. magistrat Mircea Adrian, despre care se cunoaște că era în anturajul g-lui Zisu, cel pe care-l cercetează!”.
Cum a fost interceptat dosarul gl. Hăpău
Episodul interceptării dosarului gl. Marian Hăpău este relatat în detaliu de judecătorul Constantin Udrea în interviul acordat „Independent news”. Publicăm fragmentul cu pricina:
– Spuneați de un dosar al gl. Hăpău. Despre ce este vorba?
– Cred că era prin 2017 sau 2018, nu mai ții minte exact. Buga nu mai era președinte la CMA, era Manea. Într-o după-amiază, când Manea plecase deja de la serviciu, a venit dosarul care-l privea pe gl. Hăpău. Era o ordonanță de clasare la o plângere de abuz în serviciu și alte infracțiuni, îndreptată împotriva lui Hăpău de către un colonel din suborținea lui, Paraschiv Doru.
– Este cazul despre care „Independent news” a scris pe larg.
– Am documente pentru tot ce vă spun, vă dați seama. Unele chiar i le-am dat col. Paraschiv. Deci a venit dosarul după-amiaza. Era acolo Buga, cred că-l aștepta. Buga avea biroul undeva la capătul scărilor. De-o parte era biroul lui Buga și de-o parte erau toaletele. Eu am intrat la toalete și, în timp ce eram în anticamera la toaletă, l-am auzit pe Buga certându-o pe grefiera care se ocupa de repaziție aleatorie, Moise Liliana, spunând-i: „Fă ce ți-am zis, pentru că intră dosarul pe mâna unuia ca Udrea (adică pe mâna mea)”. Mi-am auzit numele și am devenit curios. Ulterior, am abordat-o pe Moise Liliana. I-am zis: „Te rog să-mi spui despre ce e vorba legat de numele meu. Îmi spui sau scriu o sesizare, pentru că nu pot să-l las să treacă, e o presiune, poate fi orice”. Atunci, ea spus așa: „Domnule judecător, uitați, pe fițuica asta sunt două numele de telefon, a venit gl. Buga și a spus să-i repartizez lui dosarul lui Hăpău, manual”, Era scrisul lui Buga, pentru că îl cunoșteam. Zic: „Păi de ce nu l-a repartizat aleator?” Zice: „L-am sunat pe domnul Chiriță de la Iași și a făcut 15 încercări în sistem ca să ajungă dosarul la gl. Buga. Nu a reușit. Cei de la Inspecția Judiciară pot vedea oricând încercările în sistemul ECRIS. În disperare de cauză Buga i-a zi lui Moise: „Dă-mi-l în manual mie că ajunge la unul ca Udrea”. Și așa mi-am auzit eu numele.
Noi, judecătorii de la CMA, ne întâlneam la două – trei zile și i-am zis lui Buga în plen. „Ai repartizat dosarul manual, pentru că nu au reușit cu ECRIS-ul.” Copiasem documentul pe care mi-l dăduse grefiera Moise. Îl aveam la mine. Și povestisem despre asta și altor colegi. Vă dați seama. Deci niciodată n-am păstrat pentru mine chestiile astea extrem de urâte, murdare. AM continuat: „Ai făcut asta, ai făcut asta. Măi, omule, potorește-te că vine DNA-ul peste tine. Unde vrei să ajungi? Și la tine e și un conflict de interese pentru că tu ai fost avansat la gradul de general prin propunerea lui Hăpău. Tu joci tenis cu el, că așa spui tu. Te duci cu Gabi Oprea. Potoliți-vă dracului cu chestiile astea. Nu ne mai implica și pe noi. De ce ai implicat numele meu acolo?”.
– Ce s-a întâmplat după aceea?
– Buga s-a supărat, dar n-a mai zis nimic. În schimb mi-a făcut sesizare la procuror pentru amenințare. Bineînțeles că procurorul a dat clasare, dar eu, la rândul meu, dacă am văzut că așa sunt treburile, l-am lăsat pe Buga să respingă plângerea lui Paraschiv. Am profitat de ocazia asta și, după ce a dat hotărîrea, am luat dosarul din Arhivă, împreună cu motivarea. Am făcut o copie și am constatat următoarele: Buga a motivat respingerea preluînd ad literam din înscrisurile depuse de avocata generalului Hăpău, Loredana Radu, care era și ea în anturajul lui Gabi Oprea. Eu cunoșteam stilul de scriere a lui Buga. Nu era motivarea lui. Și atunci am căutat în dosar și am văzut notițele depuse de către avocată. Acest domn Paraschiv Doru a fost victima unor mizerii. El avea dreptate pe fond. Dacă, de exemplu, procurorul militar care instrumentase cazul ar fi fost corect și n-ar fi fost influențat, Hăpău nu mai era în funcție. Că așa era corect.
Atunci, ce am făcut? Am sesizat la DNA și m-au audiat și n-au făcut nimic. Am sesizat Inspecția Judiciară în ceea ce privește reparțiția ne-aleatorie a dosarului. A venit inspectoarea, a refuzat să mă primească în audiență, a refuzat să primească vreun înscris, invocând că s-a sesizat din oficiu. Mințea de rupea pământul, pentru că eu o sesizasem.
Am rugat-o să caute în sistemul ECRIS să vadă de câte ori au încercat să repartizeze dosarul aleatoriu.
– Și a făcut ceva?
– Nimic.
– Dar urmele electronice mai sunt în ECRIS?
– Sunt, sigur. Sigur că sunt. Orice informatician le găsește.
