Curtea de Apel București (CAB), condusă de Liana Arsenie, dar controlată de Lia Savonea, șefa ÎCCJ, a tergiversat, până după alegerile parțiale din 7 decembrie, pronunțarea unei sentințe privind legalitatea organizării scrutinului de către Guvern. Instanța a „împins” sentința după data scrutinului, când contestația depusă de avocatul Cătălin Dima rămânea fără obiect.
Guvernul a adoptat HG-urile referitoare la organizarea alegerilor parțiale în ședința sa din 23 octombrie 2025. HG 890/2025 prevede stabilirea datei alegerilor locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al Municipiului București și pentru primari în unele circumscripții electorale, iar HG 891/23.10.2025 se referea la aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025.
Pe 30 octombrie 2025, avocatul Cătălin Dima, fondator al Mișcării civice „Ba da, putem!”, a solicitat Curții de Apel București (CAB) anularea actelor normative și suspendarea aplicării hotărârilor până la soluționarea definitivă a cauzei. Motivul cererii de anulare depuse în instanță: Guvernul a încălcat atât Constituția, cât și legislația electorală. Printre argumentele forte: Executivul a încălcat termenul legal de 90 de zile, de la vacantarea funcției de Primar General ocupată de Nicușor Dan, în care puteau fi organizate alegeri pentru noul primar. În plus, nu a pus deloc în dezbatere publică cele două hotărîri de guvern sus-menționate, așa cum îl obliga legea.
Pe 31 octombrie, prefectul Capitalei, Andrei Nistor, numit la propunerea USR, a pus la dispoziția reclamantului, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, ordinul din data de 26 mai 2025 privind vacantarea funcției de Primar General.
Prefectul a răspuns cu celeritate deși, legal, putea amâna până la finalul lunii noiembrie, termenul fiind de 30 de zile. O întârziere ar fi îngreunat foarte mult demersul de contestare a alegerilor parțiale. Amânarea era, însă, în interesul președintelui, pentru a stopa ascensiunea candidatului liberal Ciprian Ciucu și a-l pune pe premierul Ilie Bolojan într-o situație incomodă politic.
Inițial, judecătoarea Andreea Cecilia Mihai, de la Curtea de Apel București (CAB), a dat termen pentru pronunțare data de 17 noiembrie 2025, apoi a amânat-o pentru data de 18 noiembrie 2025, când a respins contestația depusă față de adoptarea HG-urilor.
Abia pe 28 noiembrie 2025, la 10 zile de la pronunțarea sentinței de către CAB, reclamantul a primit oficial motivarea sentinței și, în aceeași zi, a declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
În mod normal, CAB trebuia să trimită cu celeritate dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru a fi judecată cu celeritate măcar cererea de suspendare a HG-urilor, până în data de vineri, 5 decembrie 2025, ultima zi în care instanțele își desfășurau activitatea, înainte de alegerile parțiale din 7 decembrie 2025.
Acest lucru nu s-a întâmplat pe motiv că nu a fost îndeplinită procedura de comunicare în relația cu Guvernul. Ceea ce înseamnă că aceasta nu a fost comunicată oficial Guvernului, în condițiile în care procedura a fost îndeplinită în cazul reclamantului Cătălin Dima. Surse judiciare susțin că procedura de comunicare putea fi îndeplinită și prin trimiterea dosarului via e-mail, cu confirmare de primire. Dosarul a ajuns la ÎCCJ abia pe 10 decembrie 2025, când nu mai avea obiect, pentru că alegerile trecuseră.
Criză de nervi
Surse politice citate de „Independent news” susțin că, pe 14 noiembrie 2025, ziua în care Guvernul a adoptat, în şedinţă specială, noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, deoarece expira termenul european pentru îndeplinirea acestui jalon din PNRR, premierul Ilie Bolojan a avut o reacție nervoasă, supărat fiind pe aparatul tehnico-juridic al Guvernului că a elaborat textele HG-urilor de organizare a alegerilor parțiale într-o manieră atacabilă juridic, existând pericolul invalidării alegerilor.
Acesta ar fi fost un dezastru de imagine pentru Ilie Bolojan, premierul aflându-se în plin „război” cu magistrații pe tema pensiilor speciale și suferind deja o primă înfrângere la Curtea Constituțională, pe chestiuni de nerespectare a procedurii.
Pentru Ilie Bolojan miza alegerilor pentru Primăria Capitalei era și una politică, extrem de mare, nu doar de imagine. Un eventual eșec al lui Ciprian Ciucu ar fi dus la contestarea sa în PNL și, cel mai probabil, îndepărtarea sa din funcția de președinte de partid și, în consecință, de premier.
Deși i-am trimis o solicitare în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, Guvernul a refuzat să răspundă la întrebarea „Independent news”: „Este adevărat că, în data de 14 noiembrie, premierul Ilie Bolojan i-a criticat pe funcționarii Guvernului implicați în redactarea textelor HG-urilor de organizare a alegerilor parțiale, reproșându-le că forma acestora este atacabilă juridic, motiv pentru care, la acea vreme, exista pericolul invalidării alegerilor de către Curtea de Apel București și ÎCCJ?”
A sunat Lia?
Surse din mediul politic citate de „Independent news” susțin că susținătorii premierului Ilie Bolojan au fost nevoiți t să se angajeze într-o negociere cu reprezentanți ai grupării Lia Savonea, pentru a securiza sentința în dosarul de contestare a alegerilor parțiale. Negocierile s-au derulat prin intermediari și au avut succes.
Coincidență sau nu, pe 27 noiembrie 2025, Guvernul i-a atribuit Liei Savonea o locuință de protocol în nordul Capitalei, lângă Arcul de Triumf, un apartament cu 5 camere, de 282 de metri pătrați. Savonea a depus cererea de repartizare a unei locuințe de protocol de către Guvern încă din luna august 2025, după ce și-a preluat funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ulterior, a izbucnit conflictul dintre gruparea Savonea și premier pe tema pensiilor speciale ale magistraților și, spun sursele noastre, Ilie Bolojan a întârziat timp de trei luni aprobarea repartiției.
După ce Lia Savonea a primit locuința de protocol, CAB a întârziat nepermis de mult să trimită dosarul de contestare a alegerilor parțiale la ÎCCJ, pe motiv că nu a fost îndeplinită o banală procedură de informare a Guvernului.
Guvernul nu neagă negocierile
Guvernul a refuzat să răspundă tranșant la întrebarea adresată de „Independent news”: „În perioada 30 octombrie – 7 decembrie 2025 a existat vreo discuție între premierul Ilie Bolojan (sau un reprezentant al domniei sale) cu magistrați de la Curtea de Apel București – CAB sau Înalta Curte de Casație și Justiție – ÎCCJ (sau reprezentanți ai acestora care nu fac parte din corpul magistraților), având ca subiect contestarea în justiție a HG-urilor de organizare a alegerilor parțiale din 7 decembrie 2025?”
Cert este că Executivul nu a negat ferm existența unor negocieri. Răspunsul primit la la Cancelaria primului-ministru a fost următorul: „În ceea ce privește aspectele semnalate în cerere, menționăm că activitatea prim-ministrului și a Cancelariei Prim-Ministrului se desfășoară cu respectarea strictă a principiului separației puterilor în stat și a independenței justiției, asigurându-se delimitarea clară a atribuțiilor executive, legislative și judiciare, în conformitate cu prevederile Constituției, neexistând ingerințe în activitatea autorității judecătorești.
Totodată, atât prim-ministrul, cât și Cancelaria Prim-Ministrului (CPM) reafirmă angajamentul lor față de independența justiției, și subliniază rolul esențial al acesteia în garantarea statului de drept și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Respectarea acestor principii fundamentale asigură încrederea publică în instituțiile statului și menținerea echilibrului democratic.”
CAB a dat termene mult mai scurte la contestațiile AUR
Pe alte cereri de suspendare a unor acte administrative, depuse în contencios-administrativ, Curtea de Apel București s-a mișcat cu maximă celeritate, așa cum o obligă legislația în vigoare.
Așa au stat lucrurile în cazul avocatei Silvia Uscov, membră AUR, care a cerut Curții de Apel București, în două acțiuni separate, suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș au fost numiți judecători la Curtea Constituțională, pe motiv că nu îndeplinesc condiția privind vechimea de 18 ani în domeniul juridic cerută de Constituție. E drept că judecătorii au un interes punctual în ceea ce privește componența CCR, unde se așteaptă un verdict în cazul pensiilor speciale ale magistraților.
Citește și:
Pericol de invalidare post – factum a alegerilor pentru Primăria Capitalei și a celor din țară. Scenariul Călin Georgescu se poate repeta
Experții avertizează: Alegerile parțiale pot fi anulate post- factum. Guvernul și-a fundamentat organizarea scrutinului pe un articol de lege care nu mai există
În cazul celor două sesizări ale lui Uscov, CAB a dat termen de judecată după 6, respectiv 5 zile calendaristice, în condițiile în care, în acest interval, a fost Anul Nou. Contestațiile Silviei Uscov au fost înregistrate pe 30, respectiv 31 decembrie 2025 la Curtea de Apel București, și ambele au primit termen scurt: 5 ianuarie 2026 (zilele de 1, 2, 3, 4 ianuarie fiind nelucrătoare).
În cazul contestațiilor depuse de avocatul Cătălin Dima au trecut 41 de zile de la depunerea lor la CAB (30 noiembrie 2025) și până la trimiterea dosarului la ÎCCJ (10 decembrie 2025).
Curtea de Apel București a venit duminică seară, pe 4 ianuarie, cu un comunicat de presă în care face „precizări privind ritmul de soluţionare şi caracterul de urgenţă al unor cauze”, respectiv contestațiile Silviei Uscov. În comunicat CAB dă exemple de articole aplicabile și de dosare care au primit în această perioadă termene între una și zece zile.
„În acest context, fixarea unor termene scurte de judecată nu a reprezentat o opţiune discreţionară, ci o obligaţie legală, impusă de natura cauzelor şi de termenele imperative stabilite de lege”, spune CAB, adăugând că în perioada 5-9 ianuarie 2026 au fost acordate termene pentru 7 astfel de dosare apreciate ca urgente. „Subliniem că judecătorii sunt independenţi şi îşi exercită atribuţiile exclusiv în temeiul legii, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale şi a normelor procedurale aplicabile fiecărei categorii de cauze”, a adăugat Curtea de Apel București.
CAB invocă independența judecătorilor
În atare condiții, „Independent news” a trimis Curții de Apel București (CAB) o solicitare de informații de interes public, în baza prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.
Întrebarea pe care am adresat-o a fost următoarea: „Care sunt motivele pentru care dosarul 6791/2/2025 nu a fost judecat cu celeritate de Curtea de Apel București, având în vedere că era vorba de o cerere de suspendare a unor acte administrative?
Menționăm că, de la momentul depunerii la instanță a cererii de suspendare a Hotărârilor de guvern 890/2025 și 891/2025 și până la momentul trimiterii dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție au trecut peste 40 de zile.”
CAB nu a explicat de ce contestațiile lui Cătălin Dima nu au fost judecate cu celeritate, respectiv de ce dosarul a fost înaintat ICCJ spre judecarea recursului după 40 de zile.
„Biroul de Informare și Relații Publice nu poate face aprecieri cu privire la modalitatea de soluționare a unui dosar. Mai mult, subliniem că instanța de judecată este suverană cu privire la măsurile dispuse în cursul judecății, precum și cu privire la soluțiile pronunțate, conducerea administrativ- judiciară a Curții de Apel București neputând interveni în activitatea de judecată, hotărîrile judecătorești putând fi supuse numai căilor de atac prevăzute de lege”, a răspuns CAB.
Devoalare în presă
După scandalul public generat de dezvăluirile din documentarul Recorder, Îîntr-un editorial intitulat „Golirea României de români este realizată și prin corupția din justiție”, publicat pe 15 decembrie 2025 în cotidianul „Libertatea”, avocatul Cătălin Dima a denunțat această situație:
„În data de 30.10.2025, în calitate de cetățean plătitor de impozite și taxe, am cerut justiției să se pronunțe asupra legalității HG 890 și 891 din 23.10.2025, despre organizarea alegerilor locale parțiale tot într-un tur.
După ce, pe 18.11.2025, o doamnă judecător de la Curtea de Apel București a respins acțiunea mea (gest perfect democratic), cineva din conducerea Curții de Apel București a manevrat mai departe dosarul, din punct de vedere administrativ, astfel încât să nu ajungă la timp (înainte de 7.12.2025, data alegerilor) pe masa ÎCCJ (Înaltei Curți de Casație și Justiție) pentru judecarea recursului.”
Pe 18 decembrie 2025, avocatul Cătălin Dima și-a retras contestația referitoare la HG-urile de organizare a alegerilor parțiale, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
