Alegerile parțiale pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie sunt organizate pe un teren juridic nisipos. Specialiștii în Drept susțin că notele de fundamentare ale celor două hotărâri de guvern care reglementează organizarea scrutinului (HG nr. 890/2025 și HG nr. 891/2025) se întemeiază pe un temei juridic inexistent.
„Independent news” a scris deja că Hotărârile de guvern 890/2025 și 891/2025 au fost adoptate cu încălcarea atât a Constituției, cât și legislației electorale.
Concret, alegerile au fost organizate după expirarea termenului legal de 90 de zile, care curge de la vacantarea funcției de Primar General, ocupată anterior de Nicușor Dan. În plus, Executivul nu a pus deloc în dezbatere publică cele două hotărîri de guvern sus-menționate.
Aceste nereguli au fost sesizate instanței de către avocatul Cătălin Dima (foto), fondator al Mișcării civice „Ba da, putem!”, care, pe 30 noiembrie a.c. a solicitat Curții de Apel București (CAB) anularea actelor normative și suspendarea aplicării hotărârilor până la soluționarea definitivă a cauzei. CAB nu i-a dat câștig de cauză, iar, în prezent, judecarea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) întârzie din motive procedurale.
Astfel, există un real pericol ca ÎCCJ să anuleze cele două HG-uri după 7 decembrie a.c., data alegerilor parțiale, iar scrutinul să fie invalidat ulterior, după cum a scris deja „Independent news”.
Citește și:
Pericol de invalidare post – factum a alegerilor pentru Primăria Capitalei și a celor din țară. Scenariul Călin Georgescu se poate repeta
Teren instabil
A mai apărut un element juridic care face ca fundația juridică pentru organizarea alegerilor să fie extrem de instabil: „Ambele note de fundamentare care stau la baza HG nr. 890/2025 și HG nr. 891/2025 se întemeiază pe un temei juridic inexistent: art. 10 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale”, susțin specialiștii în Drept consultați de „Independent news”.
Astfel, acesta precizează:
„Articolul 10
(1) Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării.
(2) În cazul unor alegeri parțiale, organizate în situațiile prevăzute de Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.”
Specialiștii consultați punctează că „alin. 2 a fost introdus în Legea 115/2015 pentru a permite organizarea alegerilor locale din 2020, în plină pandemie de COVID- 19, și s-a aplicat exclusiv cu acest scop”.
„Acest text a fost abrogat expres odată cu intrarea în vigoare a noului Cod administrativ”. Legea administrației publice locale 215/2001 și Legea 394/2004 privind Statutul aleșilor locali la care art. 10 din Legea 115/2015 face referire a pierdut astfel orice efect normativ”, spun juriștii.
Cu toate acestea, Guvernul a folosit aliniatul 2, art. 10, din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, ca justificare exclusivă pentru comprimarea termenelor electorale, înlocuind astfel o analiză reală printr-o bază legală suprimată din ordinea juridică.
Or, utilizarea unui text abrogat pentru fundamentarea unui act administrativ normativ nu este un simplu viciu formal, ci o încălcare directă a art. 1 alin. (5) din Constituție, care impune respectarea legilor în vigoare și obligă autoritățile publice să se conformeze legalității în întreg procesul legislativ.
Emiterea unor hotărâri ale Guvernului pe baza unui temei abrogat afectează validitatea întregii proceduri electorale și agravează riscul ca alegerile organizate în temeiul acestor acte să fie contestate ulterior, inclusiv prin invocarea nulității fundamentului normativ care le-a generat”, punctează experții juridici consultați de „Independent news”.
