Dosarul în care se solicită anularea Hotărârilor de guvern 890/2025, 891/2025 și 933/2025 privind organizarea alegerilor parțiale în data de 7 decembrie a.c., trenează în Justiție, astfel că termenul de judecată riscă să depășească data alegerilor, iar scrutinul să aibă loc în condiții de ilegalitate, susțin specialiștii în Drept. Dacă legislația de organizare a alegerilor va fi anulată post- scrutin există posibilitatea ca acestea să fie anulate, repetându-se scenariul de la alegerile prezidențiale, din noiembrie- decembrie 2024.
Guvernul a adoptat cele două HG-uri în ședința sa din 23 octombrie a.c. HG 890/2025 prevede stabilirea datei alegerilor locale parțiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al Municipiului București și pentru primari în unele circumscripții electorale, iar HG 891/23.10.2025 se referă la aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025. Nu în ultimul rând, HG 933/2025 se referă la stabilirea măsurilor tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor locale parțiale din data de 7 decembrie 2025
Pe 30 octombrie a.c., avocatul Cătălin Dima, fondator al Mișcării civice „Ba da, putem!”, a solicitat Curții de Apel București anularea actelor normative și suspendarea aplicării hotărârilor până la soluționarea definitivă a cauzei. Motivul cererii de anulare depuse în instanță: Guvernul că a încălcat atât Constituția, cât și legislația electorală. Dima a argumentat cu faptul că a fost încălcat termenul legal de 90 de zile, de la vacantarea fucnției de Primar General ocupată de Nicușor Dan, în care puteau fi organizate alegeri pentru noul primar. În plus, Executivul nu a pus deloc în dezbatere publică cele două hotărîri de guvern sus-mențiionate.
În aceeași zi, Dima a solicitat prefectului Capitalei, Andrei Nistor, numit la propunerea USR, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, ordinul din data de 26 mai privind vacantarea funcției de Primar General, adoptat după ce Nicușor Dan a fost ales președinte al României.
Prefectul a răspuns cu celeritate, a doua zi, deși, legal, putea amâna până la finalul lunii noiembrie, termenul fiind de 30 de zile. O întârziere ar fi îngreunat foarte mult demersul de contestare a alegerilor parțiale.
Inițial, judecătoarea Andreea Cecilia Mihai, de la Curtea de Apel București (CAB), a dat termen pentru pronunțare data de 17 noiembrie a.c., apoi a amânat-o pentru data de 18 noiembrie a.c.
Pe 28 noiembrie a.c., avocatul Cătălin Dima a primit oficial motivarea sentinței și în aceeași zi a declarat recurs.
Până la momentul scrierii acestui articol, dosarul nu plecase de la Curtea de Apel București la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pentru că nu era îndeplinită procedura de comunicare în relația cu Guvernul. Ceea ce înseamnă că aceasta nu a fost comunicată oficial Guvernului, în condițiile în care procedura a fost îndeplinită în cazul reclamantului Cătălin Dima.
Fără consultare publică și cu un calendar prea strâns
Mandatul Primarului General, Nicușor Dan, a încetat de drept la 26 mai 2025, în baza unui ordin al Prefectului Capitalei, rămas definitiv. Codul administrativ obliga Guvernul să stabilească data alegerilor parțiale în maximum 90 de zile de la vacantarea funcției. Acest termen a expirat la începutul lunii septembrie 2025 și a fost încălcat.
Totuși, Guvernul a decis abia pe 23 octombrie a.c. ca alegerile să fie organizate pe 7 decembrie, depășind cu peste două luni termenul legal.
Cătălin Dima (foto) a reclamat faptul că Executivul nu a respectat nici procedura de transparență decizională, prevăzută de Legea 52/2003. Hotărârile au fost adoptate fără punerea în dezbatere publică a proiectelor, nici măcar pentru câteva minute, deși legea obligă în acest sens, fie și pentru o perioadă scurtă de timp.
Mai mult, termenele din calendarul electoral sunt considerate de reclamant drept nerealiste: între intrarea în vigoare a actelor (2 noiembrie) și depunerea candidaturilor (17 noiembrie) sunt mai puțin de două săptămâni, un interval insuficient pentru numirea mandatarului financiar, tipărirea formularelor oficiale, strângerea și verificarea semnăturilor, pregătirea dosarele de candidatură.
Pentru un candidat independent, lipsit de infrastructura partidelor politice, aceste termene sunt extrem de dificil de respectat.
Reclamantul a invocat inclusiv art. 3 din Protocolul 1 al CEDO, subliniind că alegerile libere presupun existența unei competiții reale, nu doar formalitatea votului.
În paralel cu cererea de anulare, Cătălin Dima a solicitat suspendarea executării hotărârilor de guvern. Argumentul central a fost acela că, odată organizate alegerile, orice control judecătoresc devine inutil și s-ar încălca dreptul de a candida, de a fi ales și dreptul alegătorilor de a avea opțiuni reale.
Potrivit lui Dima, condițiile prevăzute de Legea 554/2004 pentru suspendare ar fi îndeplinite: există dubii serioase asupra legalității actelor și există o pagubă iminentă dacă acestea rămân în vigoare.
„Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie pentru toți, inclusiv pentru Guvern! Hotărârile de guvern nr. 890 și 891/23.10.2025 au fost emise cu încălcarea flagrantă a legii, respectiv cel puțin a obligației legale de transparență în legiferare, nefiind puse în transparență decizională nici măcar 5 minute!
Ca voce din societatea civilă, solicităm ferm ca alegerile pentru primari și președinții de consilii (județene și locale) să fie organizate în două tururi, pentru ca poporul român să aibă sentimentul că acești aleși locali sunt cu adevărat reprezentativi!”, preciza un comunicat al Mișcării Civice „Ba da, putem!”
PSD nu și-a asumat HG-urile pentru organizarea alegerilor
Interesant că niciun reprezentant al unui minister- avizator condus de PSD, precum Ministerul Justiției sau Secretarul General al Guvernului, nu a semnat Hotărârile de guvern 890/2025 și 891/2025, ci doar pe cea tehnică 933/2025.
Cele două acte normative poartă doar semnătura prim-ministrului Ilie Bolojan și contrasemnăturile viceprim-ministrului, Cătălin Predoiu, ministru al Afacerilor Interne, și președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Zsombor Vajda.
În ceea ce privește Hotărârea de guvern 933/2025, care este actul normativ tehnic de organizare a alegerilor parțiale (HG 890/2025 și 891/2025 sunt actele normative prin care Guvernul și-a asumat politic organizarea alegerilor), viceprim-ministrul Marian Neacșu și secretarul general al Guvernului, Ștefan- Radu Oprea, au contrasemnat-o.
„Este ceva necurat în întârzierea ajungerii acestui dosar pe masa ÎCCJ. Probabil cineva se teme de judecarea cauzei înainte de alegerile din 7 decembrie. Nu e o surpriză, pentru că PSD nu și-a asumat inițial cele două HG-uri, ceea ce este foarte ciudat. Social- democrații i-au întins o capcană premierului Ilie Bolojan. Au realizat că HG-urile încalcă legea transparenței decizionale și termenul de 90 de zile de organizare a alegerilor parțiale și l-au lăsat să greșească, fără să-și asume. Foarte posibil să existe o înțelegere pe sub masă între PSD și AUR ca să câștige Anca Alexandrescu, să ajute curentul suveranist și să pregătească viitoarea guvernare PSD-AUR”, ne-au declarat surse guvernamentale sub protecția anonimatului.
