IMAS Moldova a dat miercuri publicității un sondaj de opinie, comandat de „Independent news”, care a măsurat starea de spririt a popolației de pe teritoriul republicii după referendumul pro-Europa și alegerile prezidențiale câștigate de Maia Sandu.
Datele au fost culese în perioada 15 noiembrie – 1 decembrie 2024, pe teritoriul Republicii Moldova (fără Transnistria și Diaspora).
Un aspect relevant, care complică și mai mult sițuația politică în perspectiva alegerilor parlamentare din vara anului viitor, este frustrarea din rândul populației de pe teritoriul republicii față de faptul că, atât rezultatul referendumului, cât și al prezidențialelor, au fost decise prin votul diasporei, al celor care nu mai locuiesc în R. Moldova.
Proporția celor nemulțumiți de acest aspect este de 59%, atât în cazul referendumului, cât și în cel al alegerilor prezidențiale.
Rezultatele nu sunt surprinzătoare având în vedere că, la referendum, pe teritoriul republicii s-a votat în proporție de 55% „împotrivă”, iar Maia Sandu a pierdut turul doi al prezidențialelor.
PREZENTAREA SONDAJULUI DE CĂTRE DORU PETRUȚI, DIRECTORUL IMAS MOLDOVA
Suspiciuni de fraudă
Această frustrare face ca o majoritate consistentă să creadă că alegerile prezidențiale din această toamnă nu au fost libere și corecte. 63% au răspuns „deloc”, „în foarte mică măsură”, „în mică măsură”.
65% consideră că au fost „multe” sau „unele” fraude.
Procente mari dintre respondenți cred că fraudele au legătură directă cu votul din Diaspora. 57% au remarcat „falsificarea voturilor din diasporă în favoarea Maiei Sandu”, iar 53% faptul că „numărul votanților din diasporă
a fost mai mare decât în realitate”.
57% consideră că „față de contracandidații pe care i-a avut, Maia Sandu a fost favorizată în competiția electorală” de „activitatea diverselor instituții de forță (SIS, Poliție, Procuratură), iar 55% de faptul că „a fost derulată în paralel o campanie pentru referendum”.
Fără drept de vot pentru diasporă
59% sunt nemulțumiți că „la referendum, votul celor din diasporă a condus la schimbarea rezultatului înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova, votul DA devenind 50.4%”.
În aceeași proporție, 59% sunt nemulțumiți de faptul că „la alegerile prezidențiale, votul celor din diasporă a condus la schimbarea rezultatului înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova, președinte devenind Maia Sandu”.
Citește și:
Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte al R. Moldova. Diaspora a făcut diferența
Rezultate finale: referendumul din R. Moldova a trecut cu 50,46% voturi „DA”
29% sunt de părere că „cei din diasporă să aibă posibilitatea de a vota doar dacă vin să-și exprime votul pe
teritoriul Moldovei.
30% consideră că „cei care nu trăiesc în Moldova nu ar trebui să aibă dreptul de a-și exprima votul”.
53% vor ca, la viitoarele alegeri parlamentare, opoziția să candideze ca într-un bloc electoral, iar 40% vor ca PAS, partidul Maiei Sandu, să nu mai intre în parlament.
45% vor un guvern tehnocrat, iar 18% nu știu sau nu răspund.
Prezidențiabili și partide
Faptul că Alexandr Stoianoglo, candidatul pro-rus, a câștigat alegerile prezidențiale pe teritoriul R. Moldova se reflectă și în sondajul IMAS.
În ceea ce privește ierarhia partidelor, PAS rămâne pe primul loc, dar nu beneficiază de pe urma victoriei Maiei Sandu în alegerile prezidențiale, procentele fiind similare cu cele din sondajul IMAS efectuat în septembrie 2024.
Concluzii
Directorul IMAS Moldova, Doru Petruți, a tras și o serie de concluzii pe baza rezultatelor Barometrului socio- politic IMAS- noiembrie 2024:
1. Situația politică – la această etapă, sunt semne de întrebare foarte mari privind posibilitatea creării unei coaliții pro-europene la viitoarele alegeri parlamentare. Actuala putere nu ar trebui să ignore semnalele existente și să nu aștepte încă 6 luni când lucrurile ar putea fi și mai complicate pe fondul dezamăgirilor care se tot acumulează. Cel mai clar semnal îl dau chiar votanții PAS – o bună parte dintre ei consideră încă de pe acum că PAS nu ar trebui să
mai guverneze singur.
2. Tema integrării europene – trendul percepțiilor este unul descendent și principala problemă este că această temă a devenit una doar politică, asociată cu un singur actor politic. Uniunea Europeană are nevoie de propria ei comunicare, una care trebuie regândită și ajustată la noua situație a rezultatelor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. Problemele de percepție se acumulează mai rapid ca niciodată.
3. Climatul democratic – până la viitoarele alegeri ar trebui întreprinse măsuri susținute legate de creșterea credibilității modului în care au loc alegerile.
Încredere instituțională foarte scăzută, fraude, favoritisme, lipsa de încredere în mass media (guvernamentală/ independentă) – acestea sunt fenomenele care afectează considerabil climatul socio-politic. Datele actualului sondaj arată un regres considerabil față de modul cum au fost percepute alte alegeri.
4. Votul „bun” versus votul „rău” – toți politicienii ar trebui să se raporteze la ruptura socială dintre cei care trăiesc în Moldova versus diasporă nu ca la o frustrare, ci ca la o realitate ce trebuie serios îmbunătățită prin comunicare cu toate taberele.
Explicația pentru eșecul înregistrat pe intern la alegeri și referendum este cât se poate de clară: prestația guvernării și neimplicarea președintei pe temele de politică internă.
5. Anul 2025 – Sunt destul de multe similarități cu situația înregistrată în România. Ponderea votului de ură, a celui împotrivă, a răului cel mai mic este uriașă și la noi. De asemenea, votul împotriva partidelor-sistem se generalizează în Europa și poate lovi foarte grav Republica Moldova la viitoarele alegeri.
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1030 persoane, de 18 ani şi peste. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenţilor, iar eroarea maximă de eşantionare este de ±3.0%.
