O influență foarte mare asupra rezultatului alegerilor prezidențiale din SUA o au așa-numitele „swing states”, state în care cursa este extrem de strânsă, iar câștigătorul nu poate fi anticipat. Anul acesta, Președinția SUA se va decide în 7 astfel de state: Wisconsin, Michigan, Pennsylvania, Carolina de Nord, Georgia, Nevada și Arizona.
Primele trei formează „Rust belt” (Centura de rugină) și despre ele vom vorbi în episodul al doilea al campaniei Ghidul alegerilor prezidențiale din SUA, un parteneriat Independent news și Internațional Affairs Romania.
Dezindustrializare
La fiecare set de alegeri prezidențiale, se știe de dinainte, pe baza istoricului rezultatelor, dar și sondajele premergătoare scrutinului, care sunt statele care favorizează clar unul dintre candidați, dar și care cele unde cursa este strânsă.
Acestea din urmă sunt și cele supranumite „swing states”. Ele diferă de la un la altul.
„Rust Belt” (Centura de rugină) include trei state americane în care marea industrie a decăzut, economia a intrat în declin, populația a scăzut. Este vorba de Wisconsin, Michigan, Pennsylvania.
De-a lungul multor decenii, Statele Unite au fost liderul mondial în producția industrială, iar chiar și după ce au fost depășite de China acum mai bine de zece ani, rămân pe locul al doilea.
În centrul acestui peisaj industrial s-a aflat regiunea cunoscută sub numele de „Midwest”, o zonă care include state precum Ohio, Michigan, Indiana, Wisconsin și Illinois.
Acestea au fost parte din primele valuri de extindere ale Americii, imediat după Revoluția Americană, când Statele Unite, inițial formate din 13 state pe coasta Atlanticului, au învins Marea Britanie. Alături de alte state industrializate, cum ar fi New York și Pennsylvania, aceste regiuni au constituit nucleul dur al industriei americane.
Declin economic
Cu timpul, însă, pe măsură ce economia SUA a trecut de la o bază manufacturieră la una dominată de servicii, impactul asupra fabricilor din Midwest a fost semnificativ.
Odată cu implementarea Acordului de Liber Schimb Nord-American (NAFTA) între SUA, Canada și Mexic, numeroase companii au mutat producția în Mexic, unde costurile erau mai mici. Cum tarifele comerciale au fost reduse sau eliminate, produsele puteau fi vândute din nou în SUA cu un profit mai mare, ceea ce a condus la pierderea multor locuri de muncă în sectorul manufacturier american.
Această schimbare a lovit în special regiunea Midwest, care a devenit cunoscută sub denumirea de „Rust Belt” sau „Centura de rugină”, reflectând declinul industrial al regiunii.
Odată fabrici înfloritoare, multe uzine au devenit ruine în urma mutării producției în străinătate. Termenul „Rust Belt” a intrat în vocabularul sociologic și politic alături de alți termeni care descriu diverse regiuni economice și culturale din Statele Unite, cum ar fi „Farm Belt” (zona agriculturii intensive) sau „Bible Belt” (statele religioase din sud-est).
Citește și:
Ghidul alegerilor prezidențiale din SUA: Sistemul de vot (I)
În timp ce industria manufacturieră a suferit, mineritul din unele dintre aceste state a fost, de asemenea, afectat. Tranziția energetică, îndreptată spre surse mai puțin poluante, cum ar fi energia regenerabilă, a dus la închiderea minelor de cărbune, în special în state precum Tennessee, Kentucky și Virginia de Vest, crescând șomajul în aceste regiuni.
„Zidul albastru”
În trecut, statele din „Rust Belt” erau bastioane ale Partidului Democrat, formând celebrul „zid albastru” pe harta electorală. Totuși, pe măsură ce locurile de muncă dispăreau și nemulțumirea creștea, mulți alegători au devenit deziluzionați de democrați, în special din cauza sprijinului acestora pentru politici de mediu și Acordul NAFTA. Aceasta a dus la o depopulare a regiunii și la o schimbare a preferințelor politice.
Odată cu ascensiunea lui Donald Trump, Partidul Republican a reușit să-și refacă imaginea în „Rust Belt”, atrăgând o parte din electoratul muncitoresc pierdut de democrați. Trump a capitalizat pe nemulțumirea legată de acordurile comerciale și pe anxietatea unor segmente ale populației albe, în special legată de imigrație. În 2016, Trump a obținut victorii surprinzătoare în state care votaseră anterior cu democrații, precum Michigan, Wisconsin și Pennsylvania, rupând astfel „Zidul albastru”.
ANALIZA INTEGRALĂ PE INTERNATIONAL AFFAIRS ROMANIA
Deși democrații au recâștigat aceste state în 2020, diferențele au fost mult mai mici comparativ cu alegerile din epoca Obama. În actualul ciclu electoral, aceste state rămân esențiale pentru ambele partide, iar lupta pentru ele este intensă, cu milioane de dolari cheltuite în campanii.
În plus, alte state din „Rust Belt”, cum ar fi Ohio și Iowa, care anterior erau considerate „swing states”, au devenit bastioane republicane în urma alegerilor din 2016 și 2020, când Trump le-a câștigat cu marje confortabile. Aceasta marchează o schimbare majoră în peisajul electoral american, transformând aceste state din centre democratice în zone puternic republicane.
Pe măsură ce campania electorală continuă, rămâne de văzut dacă democrații vor reuși să recâștige o parte din electoratul pierdut sau dacă republicanii vor continua să domine regiunea. Un rol crucial îl vor juca suburbiile marilor orașe din Pennsylvania, Michigan și Wisconsin, care au o populație mai înstărită și moderată, fiind cheia câștigării acestor state în trecut și probabil și în viitor.
Revenirea democraților
Spre deosebire de cele patru „swing states” din sud, anume Carolina de Nord, Georgia, Arizona și Nevada, statele din „Rust belt” sunt mai favorabile democraților. Kamala Harris stă mai bine în sondaje în Pennsylvania, Michigan și Wisconsin. Chiar și Joe Biden insista, până în ultimul moment dinaintea retragerii, că el va câștiga alegerile prezidențiale triumfând în cele trei state, chiar dacă avea să piardă în celelalte patru.
La începutul secolului XXI, Ohio și Iowa erau considerate cele mai apropiate „swing states”, alături de Florida. Ohio era catalogat chiar drept un „bellwether state”, adică un „stat talangă”. Ce înseamnă asta? Ei bine, termenul în engleză se referă la oaia din față a turmei, care are la gât o talangă și astfel dă direcția întregii turme, care se ia după zgomot. Este practic o denumire folosită pentru „trendsetter”, anume restul copiază ce face acela. Din 1964 până în 2016, Ohio a votat de fiecare dată cu candidatul câștigător. Tocmai din acest motiv primise și distincția de stat „bellwether”. Ei bine, în 2020, s-a stricat tradiția când statul a votat cu candidatul pierzător, adică Trump.
