Nava „Celine/Seal/Onyx”, aflată sub sancțiuni SUA ca parte din flotă-fantomă a Rusiei, a plecat din Mangalia spre o destinație necunoscută, potrivit Magicport.AI. UPDATE: Ministrul Apărării: „Nava a fost în derivă în zona contiguă română și bulgară”

UPDATE. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a trimis „Independent news” un punct de vedere referitor la situația petrolierului Celine/Seal/Onyx (IMO: 9252400), care figurează în baza de date cu informații maritime Magicport.ai că ar fi plecat din Portul Mangalia pe 28 martie 2025, la ora 21.20, într-o direcție necunoscută, unde a ajuns pe data de 15 aprilie 2025, ora 17.16. La acea dată, petrolierul se afla sub sancțiunile Statelor Unite ale Americii.

Ministrul ne-a redirecționat două mesaje WhattsApp, primite de la subalternii săi, pe care i-a pus să verifice situația petrolierului.

Primul mesaj: „Din primele verificări, nava nu a fost vreodată în portul Mangalia. Este o navă de 180 m lungime, în portul Mangalia, pot opera nave de maxim 110m! Continuăm verificările să vă pot da o situație 100% corectă!
Estimez un termen maxim de 30 minute”.

Al doilea mesaj: „Să trăiți! În perioada 01.02.2025 – 10.04.2025, nava Celine/Seal/Onyx a fost în derivă în zona contiguă (în afara mării teritoriale) română și bulgară. Nu există o altă avizare a navei, alta decât cea din 14.10.2023 pentru portul Constanta.”

Zona contiguă este o zonă maritimă aflată dincolo de marea teritorială a unui stat, unde acel stat poate exercita anumite controale pentru a preveni sau sancționa încălcări ale legilor sale.

Conform Convenției ONU asupra dreptului mării:

• se întinde până la 24 de mile marine de la liniile de bază ale coastei;
• include marea teritorială (care are până la 12 mile marine) plus încă 12 mile;
• statul nu are suveranitate deplină aici, dar poate controla aspecte legate de vamă, fiscalitate, imigrație, sănătate publică.

ARTICOLUL INIȚIAL:

Pe 17 octombrie 2024, Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA, a sancționat 18 companii, persoane fizice și nave pentru legăturile lor cu Sa’id al-Jamal (al-Jamal), oficial financiar houthi susținut de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice – Forța Qods (IRGC-QF), și rețeaua sa.

Printre cele 18 companii s-a numărat ECO MAX FZE, care operează și administrează mai multe nave, printre care și nava denumită la acea vreme ONYX (IMO: 9252400), aflată sub pavilionul Insulelor Cook.

Trei dintre navele deținute de Eco Max FZE erau legate direct de transporturi ilicite de petrol iranian. Este vorba de MARBEL (IMO 9220938), TROPHY  (IMO 9220940), precum și navele LIANA  (IMO 9236755), 

Celelalte trei – GRATIA  (IMO 9260055), JUVENIS  (IMO 9260067) și ONYX (IMO: 9252400) – au fost sancționate la pachet, pentru că erau operate de ECO MAX FZE. 

„În această acțiune sunt incluși căpitanii navelor care transportă petrol ilicit, precum și companiile care gestionau și operau aceste nave. Veniturile din rețeaua lui al-Jamal continuă să permită atacurile houthi în regiune, inclusiv atacuri cu rachete și vehicule aeriene fără pilot asupra Israelului și a navelor comerciale care tranzitează Marea Roșie”, puncta, la acea vreme, OFAC.

Compania ECO MAX FZE, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, îl are proprietar pe cetățeanul ucrainean Evghen Skriabin. El mai deține și operează companiile Motionavigations Limited și Eco Max Trading FZE.

Înființată în iunie 2019, Eco Max Trading FZE și-a înregistrat filiala Eco Max FZE în 2020 pentru a-și desfășura activitatea maritimă.

Itinerar

Opensanctions.org ne lămurește ce traseu a avut petrolierul după ce a plecat din Portul Mangalia. În aprilie 2025 a făcut escală în portul Komysh – Burun din Teritoriile Ocupate Temporar (TOT) Crimeea, Ucraina. Nu este clar dacă aceasta a fost destinația nedeclarată după plecarea din Portul Mangalia. Ulterior Crimeei, petrolierul a făcut escală într-un port turcesc.

„Petrolierul este angajat în activități secrete în zona Strâmtorii Kerci, în apropierea porturilor rusești din Marea Neagră, aflându-se în special la terminalul Șekharis (Novorossiysk), care este un complex de transbordare, punctul final al conductelor principale ale Chernomortransneft JSC (CIF: 2315072242, sub sancțiuni SUA), o filială a companiei ruse Transneft PJSC (CIF: 7706061801), care este sancționată (…)

În septembrie 2023, petrolierul a fost implicat în exportul unui lot de motorină (peste 30.000 de tone) din portul rusesc Tuapse, la ordinul Tüpras Türkiye Petrol Rafinerileri A.Ş., Tejarinaft FZCO, expeditorul încărcăturii fiind compania rusă sancționată PJSC Rosneft Oil Company.

În Tuapse există un complex de producție aparținând companiei sancționate Rosneft – Rafinăria Tuapse, cu un terminal maritim. Echipajul petrolierului este recrutat din Federația Rusă.

Potrivit organizației United Against Nuclear Iran, petrolierul face parte din armada de fantome care ajută Iranul să transporte petrol iranian din octombrie 2024”, mai punctează opensanctions.org.

Ulterior petrolierul Celine/Seal/Onyx (IMO: 9252400) a fost sancționat de Uniunea Europeană (începând cu 24 octombrie 2025), Elveția (începând cu 13 decembrie 2025), Ucraina (începând cu 13 decembrie 2025) și Regatul Unit (începând cu 24 februarie 2026).

„În perioada embargoului petrolier impus de G7 și UE și a politicii de plafonare a prețurilor la țițeiul/produsele petroliere rusești, petrolierul este implicat în exportul de țiței/produse petroliere rusești, în principal din porturile rusești de la Marea Neagră, inclusiv prin transferuri STS (Ship-To-Ship) cu afiliere rusă.

Transbordarea țițeiului/produselor petroliere de origine rusă prin metoda STS pe mare permite ascunderea proprietății și originii încărcăturii, legalizarea aprovizionării acestora către UE, SUA și alte țări.

La rândul său, vânzarea de țiței/produse petroliere pe piața mondială permite acumularea de resurse financiare semnificative în bugetul de stat al Federației Ruse, care sunt utilizate, printre altele, pentru a consolida potențialul militar al statului agresor și pentru a oferi sprijin material operațiunilor militare ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei”.

Cine este Skriabin

În documentele OFAC, Evghen Skriabin, născut la 30 decembrie 1993, naționalitate ucraineană, apare având rezidență în Emiratele Arabe Unite și adresă în Kiev, Ucraina.

Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, la 17 octombrie 2024, Skriabin a fost sancționat în baza Ordinului Executiv 13224 pentru că deținea sau controla compania Motionavigations Limited, parte a unei rețele care facilita transportul petrolului iranian în beneficiul finanțatorului Houthi Sa’id al-Jamal.

„Houthii continuă să se bazeze pe rețeaua internațională a lui Sa’id al-Jamal și pe facilitatorii afiliați pentru transportul și vânzarea petrolului iranian, continuându-și campania de violență”, a declarat, în octombrie 2024, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru terorism și informații financiare, Bradley T. Smith. „Trezoreria își menține angajamentul de a utiliza toate instrumentele disponibile pentru a perturba această sursă cheie de venituri ilicite care permite activitățile destabilizatoare ale houthiilor.”