Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, în prezent deputat de Argeș, susține că nu știa că, în Pitești, circumscripția pe care o reprezintă în Parlament, se construiește un ansamblu rezidențial, în apropierea unui depozit de muniție și a două unități militare, una din ele având chiar helioport.
Într-o declarație în exclusivitate acordată „Independent news”, Moșteanu a pasat responsabilitatea către Statul Major al Armatei (SMA). Fostul ministru este acoperit de lege, deoarece SMA este structura care avizează astfel de construcții din proximitatea unităților militare. Și le-a dat în acest caz, de o manieră dubioasă. Inițial, construcția a primit aviz negativ, pentru ca, la scurt timp, aceeași documentație să fie avizată favorabil de Statul Major al Armatei/MApN, fără modificări relevante.
Era, însă, de preferat ca fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, să aibă o atitudine similară cu cea a lui Radu Miruță, colegul de partid și succesorul său în fruntea MApN, care a devoalat public un caz similar la Craiova și a anunțat măsuri pentru identificarea responsabililor, inclusiv sub aspect penal.
O paranteză: Radu Miruță a comunicat „Independent news” că știe de situația de la Pitești și va acționa în consecință.
Două blocuri
La Pitești, o societate comercială a primit autorizație de construire a două blocuri cu regim mare de înălțime (D+P+6E și D+P+4E) într-o zonă de protecție aflată în proximitatea unor unități militare MApN și a depozitului de muniție 781, aflat în folosința U.M. 01261 Pitești.
Construcția a primit inițial aviz negativ din partea SMA/MApN, pentru ca, ulterior, aceeași documentație să fie avizată favorabil, fără ca din documentele disponibile să rezulte existența unor modificări relevante ale situației din teren sau ale regimului juridic al zonei. Având în vedere succesiunea acestor decizii, există suspiciuni rezonabile cu privire la integritatea procesului de avizare, în lipsa unor explicații complete, transparente și verificabile. Deocamdată, ministerul nu a răspuns solicitării publicației noastre de a oferi detalii pe această temă, în baza prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Am fost, însă, informați că răspunsurile vor veni în termenul legal de 30 de zile.
Din documentele referitoare la cazul Pitești, analizate de „Independent news”, rezultă că societatea care a obținut avizele favorabile și construiește cele două blocuri este SC Căpitan Cuțui SRL, pe un teren de aproximativ 5.443 mp, situat pe strada Căpitan Cuțui nr. 13.
Inițial, dezvoltatorul imobiliar dorea să deruleze proiectul pe firma SC Secol Urban Invest SRL, dar, ulterior a luat decizia să înființeze SC Căpitan Cuțui SRL, care a depus la MApN documentele în vederea obținerii avizelor necesare construirii.
Amplasamentul se află în imediata apropiere a unui depozit de muniție aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale, dar și a altor unități militare active din zonă, respectiv U.M. 01714 Pitești și U.M. 01643 Pitești, una dintre acestea fiind dotată inclusiv cu heliport.
În anul 2019, Statul Major al Apărării a emis avizul nefavorabil nr. DT-1804/08.04.2019 pentru acest amplasament, motivând explicit că terenul se află în zona de siguranță a obiectivului militar, zonă în care „este instituită interdicția de construire”. Avizul nu conține nuanțe sau condiționări, concluzia fiind una categorică.
Cu toate acestea, în anii 2019 și 2020, pentru același teren și același beneficiar, au fost emise avizele nr. DT-4516/2019, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), și nr. DT-8873/2020, privind aprobarea proiectului tehnic. Aceste avize au permis continuarea procedurilor de autorizare a lucrărilor de construire, în anumite condiții, fără ca din documentele disponibile să rezulte modificarea regimului juridic al zonei de protecție sau redesenarea limitelor zonei de siguranță.
Una dintre condițiile expres stipulate în avizul din 2020 este aceea că, în cazul în care lucrările de construcții-montaj nu încep în termen de un an, avizul trebuie reconfirmat de către Statul Major al Apărării. Potrivit situației constatabile în teren și informațiilor din petițiile înaintate de locuitori ai Cartierului Căpitan Cuțui, lucrările nu au fost demarate în termenul prevăzut, ci abia în anul 2025. În aceste condiții, apare o întrebare esențială: a existat sau nu o reconfirmare a avizului DT-8873/2020 și, dacă da, în ce condiții și pe baza căror evaluări?
Ministerul Apărării Naționale a explicat schimbarea de poziție, de la avizul nefavorabil din 2019, la avizele favorabile ulterioare, prin existența unor „analize și recunoașteri efectuate în teren” și prin faptul că, pe una dintre laturile obiectivului militar, existau deja construcții edificate anterior. Această justificare este, însă, contestată în mod argumentat în petițiile formulate, care arată că imobilele existente aveau un regim redus de înălțime, specific locuințelor unifamiliale, în timp ce proiectul aprobat presupune edificarea unor clădiri cu regim mare de înălțime, cu o înălțime la cornișă de aproximativ 27 de metri.
Diferența de gabarit nu este un detaliu secundar. Din perspectivă de securitate, aceasta poate modifica semnificativ profilul de risc, inclusiv câmpul de vizibilitate, posibilitățile de observare și vulnerabilitățile asociate poziționării la înălțime în imediata apropiere a unor obiective militare. Cu toate acestea, din documentele analizate nu reiese existența unei evaluări scrise, detaliate și verificabile care să analizeze explicit impactul acestui regim de înălțime și să justifice schimbarea radicală de poziție față de avizul inițial.
Petițiile mai semnalează faptul că analiza de securitate pare să fi fost realizată într-o manieră izolată, raportată preponderent la un singur obiectiv militar, fără a lua în considerare în mod cumulativ existența mai multor unități militare active în zonă, inclusiv a unui heliport. O evaluare completă ar fi trebuit să analizeze impactul proiectului asupra întregului ansamblu de activități militare din proximitate și asupra siguranței infrastructurii militare în ansamblu.
Din documentele analizate rezultă, însă, că reacția MApN în acel moment a fost una strict birocratică. Nu a fost dispusă nicio verificare internă, nu a fost suspendat avizul contestat și nu a fost inițiată o reevaluare reală a situației de securitate.
Cazul de la Craiova
Cazul de la Pitești este tras la indigo cu cel de la Craiova, prezentat de ministrul Apărării, Radu Miruţă. El a declarat recent că un dezvoltator imobiliar a ridicat un bloc de nouă etaje, în Craiova, în apropierea unor depozite de muniţie, fără a fi respectate reglementările privind distanţa faţă de aceste depozite. El a precizat că, în august 2024, Ministerul Apărării a dat un aviz negativ pentru construcţie, iar după trei săptămâni MApN a avizat favorabil acel proiect. Miruţă a explicat că blocul afectează şi traiectoria radarului de la Cârcea, informează News.ro.
Citește și:
EXCLUSIV | MApN a avizat construirea, la Pitești, a două blocuri P+6, gard în gard cu un depozit de muniții și două unități militare. Suspiciuni de corupție într-un caz similar cu cel de la Craiova
„E vorba de o situaţie de la Craiova, unde un dezvoltator imobiliar a ridicat în apropierea unor depozite de muniţie, bloc cu nouă etaje, fără a fi avut dreptul legal, fără a fi fost respectate procedurile pentru distanţa faţă de aceste depozite de muniţie. În august 2024, a fost solicitat un aviz de la Ministerul Apărării pentru a se autoriza construirea acestui ansamblu imobiliar. E vorba de ansamblul Satina Park, de la Craiova. Ministerul Apărării a avizat negativ, pentru că nu se respectau distanţele faţă de aceste obiective militare. Şi ce vă imaginaţi, trei săptămâni mai târziu, a revenit exact aceeaşi cerere care fusese avizată negativ şi care de data asta a fost avizată pozitiv, a fost avizată favorabil”, a declarat Radu Miruţă, joia trecută, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că blocul afectează şi traiectoria radarului de la Cârcea.
Ministrul a anunţat începerea unor verificări la toate unităţile militare din ţară în legătură cu modul de acordare a avizului pentru construcţii în jurul acestora.
Moșteanu nu-și aduce aminte
Ionuț Moșteanu este deputat ales în județul Argeș, în Circumscripția electorală nr. 3, care include și municipiul Pitești.
El a fost ales pe listele Uniunii Salvați România (USR) începând din 2016 și se află la al treilea mandat parlamentar consecutiv. Construcția celor două blocuri a început cam în aceeași perioadă, motiv pentru care Moșteanu avea timp berechet să afle despre el, în primă fază ca parlamentar, apoi ca ministru. Presa a relatat pe larg despre această situație. În plus, Moșteanu este și membru al delegației României la Adunarea Parlamentară a NATO.
Cu toate acestea, el pretinde că nu știa de caz. „Independent news” i-a trimis câteva întrebări, via WhattsApp, fostului ministru al Apărării, după cum urmează:
„1. În perioada în care ați fost ministru al Apărării ați fost informat în legătură cu acest caz din Pitești, circumscripția dvs.?
2. În cazul în care răspunsul la prima întrebare este afirmativ vă rog să ne precizați:
– cum au explicat cei din MApN schimbarea avizului din nefavorabil în favorabil?
– ce măsuri ați dispus?
– de ce nu ați făcut public acest caz, așa cum a procedat, săptămâna trecută, colegul dvs. Radu Miruță, în legătură cu cazul de la Craiova?”.
Ionuț Moșteanu ne-a răspuns foarte lapidar. Inițial, fostul ministru a precizat: „E prima dată când aud de asta. Statul Major dă avizele astea. Nu ministrul avizează.”
Am insistat, întrebându-l dacă a primit memoriul despre acest caz, înaintat de o serie de locuitori din Pitești, afectați de construcție.
„Nu a ajuns la mine. Nu îmi amintesc nici o discuție pe acest subiect.”
Răspunsul lui Ionuț Moșteanu îl contrazice pe cel dat de Statul Major al Apărării. În acest răspuns scrie negru pe alb: „Vă aducem la cunoștință că solicitarea dvs. înregistrată cu nr… a fost prezentată ministrului apărării naționale (sic!), care a dispus ca măsurile de analizăa aspectelor sesizate să fie întreprinse de structura noastră.”
