O situație similară cu cea de la Craiova, devoalată public de ministrul Apărării, Radu Miruță, se regăsește la Pitești, unde o societate comercială a primit autorizație de construire a două blocuri cu regim mare de înălțime (D+P+6E și D+P+4E) într-o zonă de protecție aflată în proximitatea unor unități militare MApN și a depozitului de muniție 781, aflat în folosința U.M. 01261 Pitești. Ca și în cazul de la Craiova, construcția a primit inițial aviz negativ din partea Ministerului Apărării Naționale, pentru ca, la scurt timp, aceeași documentație să fie avizată favorabil de minister, fără modificări relevante.
Deciziile privind protecția obiectivelor militare sunt, în orice stat, printre cele mai sensibile acte administrative. Ele nu țin doar de urbanism sau de dezvoltare imobiliară, ci de siguranța personalului militar, de protecția infrastructurii de apărare și, în ultimă instanță, de securitatea națională. Tocmai de aceea, avizele emise de Ministerul Apărării Naționale pentru construcții aflate în proximitatea unor unități militare ar trebui să fie stabile, previzibile și riguros motivate, iar schimbarea lor să fie pe deplin explicabilă și transparentă.
Cazul Craiova, prezentat public, la începutul lunii februarie, de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a arătat însă că acest principiu nu este întotdeauna respectat. Documente analizate de „Independent news” indică faptul că mecanismul semnalat la Craiova nu este singular și că un caz cu caracteristici aproape identice a existat anterior și la Pitești, unde reacția instituțională a fost însă cu totul diferită.
Cazuri similare
O situație similară cu cea de la Craiova – devoalată public de ministrul Radu Miruță pe 5 februarie 2026, într-o conferință de presă la sediul MApN – se regăsește și la Pitești, unde un dezvoltator imobilar a primit autorizație de construire pentru două blocuri cu regim mare de înălțime (D+P+6E) într-o zonă de protecție aflată în proximitatea unor unități militare ale MApN și a depozitului de muniție nr. 781, aflat în folosința U.M. 01261 Pitești.
Ca și în cazul de la Craiova, construcția a primit inițial aviz negativ din partea Ministerului Apărării Naționale, pentru ca, ulterior, aceeași documentație să fie avizată favorabil, fără ca din documentele disponibile să rezulte existența unor modificări relevante ale situației din teren sau ale regimului juridic al zonei. Succesiunea acestor decizii ridică suspiciuni rezonabile cu privire la integritatea procesului de avizare, în lipsa unor explicații complete, transparente și verificabile.
Din documentele analizate de „Independent news” în cazul Pitești rezultă că societatea care a obținut avizele favorabile și construiește cele două blocuri este SC Căpitan Cuțui SRL, pe un teren de aproximativ 5.443 mp, situat pe strada Căpitan Cuțui nr. 13. Inițial, dezvoltatorul imobiliar dorea să deruleze proiectul pe firma SC Secol Urban Invest SRL, dar, ulterior a luat decizia să înființeze SC Căpitan Cuțui SRL, care a depus la MApN documentele în vederea obținerii avizelor necesare construirii.
FIȘĂ DE CADASTRU
Amplasamentul se află în imediata apropiere a unui depozit de muniție aflat în administrarea Ministerului Apărării Naționale, dar și a altor unități militare active din zonă, respectiv U.M. 01714 Pitești și U.M. 01643 Pitești, una dintre acestea fiind dotată inclusiv cu heliport.
În anul 2019, Statul Major al Apărării a emis avizul nefavorabil nr. DT-1804/08.04.2019 pentru acest amplasament, motivând explicit că terenul se află în zona de siguranță a obiectivului militar, zonă în care „este instituită interdicția de construire”. Avizul nu conține nuanțe sau condiționări, concluzia fiind una categorică.
Cu toate acestea, în anii 2019 și 2020, pentru același teren și același beneficiar, au fost emise avizele nr. DT-4516/2019, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), și nr. DT-8873/2020, privind aprobarea proiectului tehnic. Aceste avize au permis continuarea procedurilor de autorizare a lucrărilor de construire, în anumite condiții, fără ca din documentele disponibile să rezulte modificarea regimului juridic al zonei de protecție sau redesenarea limitelor zonei de siguranță.
Una dintre condițiile expres stipulate în avizul din 2020 este aceea că, în cazul în care lucrările de construcții-montaj nu încep în termen de un an, avizul trebuie reconfirmat de către Statul Major al Apărării. Potrivit situației constatabile în teren și informațiilor din petițiile înaintate de locuitori ai Cartierului Căpitan Cuțui, lucrările nu au fost demarate în termenul prevăzut, ci abia în anul 2025. În aceste condiții, apare o întrebare esențială: a existat sau nu o reconfirmare a avizului DT-8873/2020 și, dacă da, în ce condiții și pe baza căror evaluări?
Ministerul Apărării Naționale a explicat schimbarea de poziție, de la avizul nefavorabil din 2019, la avizele favorabile ulterioare, prin existența unor „analize și recunoașteri efectuate în teren” și prin faptul că, pe una dintre laturile obiectivului militar, existau deja construcții edificate anterior. Această justificare este, însă, contestată în mod argumentat în petițiile formulate, care arată că imobilele existente aveau un regim redus de înălțime, specific locuințelor unifamiliale, în timp ce proiectul aprobat presupune edificarea unor clădiri cu regim mare de înălțime, cu o înălțime la cornișă de aproximativ 27 de metri.
Diferența de gabarit nu este un detaliu secundar. Din perspectivă de securitate, aceasta poate modifica semnificativ profilul de risc, inclusiv câmpul de vizibilitate, posibilitățile de observare și vulnerabilitățile asociate poziționării la înălțime în imediata apropiere a unor obiective militare. Cu toate acestea, din documentele analizate nu reiese existența unei evaluări scrise, detaliate și verificabile care să analizeze explicit impactul acestui regim de înălțime și să justifice schimbarea radicală de poziție față de avizul inițial.
Petițiile mai semnalează faptul că analiza de securitate pare să fi fost realizată într-o manieră izolată, raportată preponderent la un singur obiectiv militar, fără a lua în considerare în mod cumulativ existența mai multor unități militare active în zonă, inclusiv a unui heliport. O evaluare completă ar fi trebuit să analizeze impactul proiectului asupra întregului ansamblu de activități militare din proximitate și asupra siguranței infrastructurii militare în ansamblu.
Din documentele analizate rezultă, însă, că reacția MApN în acel moment a fost una strict birocratică. Nu a fost dispusă nicio verificare internă, nu a fost suspendat avizul contestat și nu a fost inițiată o reevaluare reală a situației de securitate.
Spre deosebire de cazul Craiova, unde actualul ministru al Apărării, Radu Miruță, a tratat public problema ca fiind gravă și cu potențial impact asupra capacităților militare, cazul de la Pitești a fost lăsat să se consume în registrul răspunsurilor administrative formale.
Cazul de la Craiova
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat că un dezvoltator imobiliar a ridicat un bloc de nouă etaje, în Craiova, în apropierea unor depozite de muniţie, fără a fi respectate reglementările privind distanţa faţă de aceste depozite. El a precizat că, în august 2024, Ministerul Apărării a dat un aviz negativ pentru construcţie, iar după trei săptămâni MApN a avizat favorabil acel proiect. Miruţă a explicat că blocul afectează şi traiectoria radarului de la Cârcea, informează News.ro.
„E vorba de o situaţie de la Craiova, unde un dezvoltator imobiliar a ridicat în apropierea unor depozite de muniţie, bloc cu nouă etaje, fără a fi avut dreptul legal, fără a fi fost respectate procedurile pentru distanţa faţă de aceste depozite de muniţie. În august 2024, a fost solicitat un aviz de la Ministerul Apărării pentru a se autoriza construirea acestui ansamblu imobiliar. E vorba de ansamblul Satina Park, de la Craiova. Ministerul Apărării a avizat negativ, pentru că nu se respectau distanţele faţă de aceste obiective militare. Şi ce vă imaginaţi, trei săptămâni mai târziu, a revenit exact aceeaşi cerere care fusese avizată negativ şi care de data asta a fost avizată pozitiv, a fost avizată favorabil”, a declarat Radu Miruţă, joia trecută, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că blocul afectează şi traiectoria radarului de la Cârcea.
„Blocul este deja construit, structura de cadre, nu este respectată distanţa legală faţă de depozitele de muniţie şi nu este respectat regimul de înălţime, afectându-se traiectoria radarului de la Cârcea. Există un radar militar care nu mai poate baleia întreg spectrul pentru că se loveşte fasciculul cu un anumit sector de cerc de această clădire, care a fost ridicată în contextul pe care vi l-am explicat mai devreme”, a arătat ministrul Apărării.
El a anunţat începerea unor verificări la toate unităţile militare din ţară în legătură cu modul de acordare a avizului pentru construcţii în jurul acestora.
Situația de la Pitești ridică întrebări legitime, care nu pot fi ignorate și care impun clarificări publice complete și verificabile din partea Ministerului Apărării Naționale. „Independent news” a adresat Ministerului Apărării Naționale o solicitare de a avea o poziție publică pe marginea acestui caz, pe care o vom publica de îndată ce ne va parveni.
