Mii de albanezi au ieșit în stradă în ultimele două săptămâni pentru a bloca un proiect de resort de lux legat de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Epicentrul conflictului este insula Sazan, redenumită ironic „Kushner Island” de protestatari, o fostă bază militară secretă de pe coasta adriatică a Albaniei, vizată de o investiție de circa 1,4 miliarde de euro.
Proiectul a declanșat o criză care a transgresat granițele albaneze, implicând Grecia, Uniunea Europeană și întrebări despre modul în care relațiile de familie cu Casa Albă pot deschide uși în Europa de Sud-Est.
Ce este insula Sazan
Insula Sazan se află pe coasta sud-vestică a Albaniei, la intersecția Mării Adriatice cu Marea Ionică, în apropierea orașului Vlorë. Cu o suprafață de aproximativ 5,7 kilometri pătrați, este cea mai mare insulă a Albaniei, potrivit Euronews.
Conform aceleiași surse, insula a trecut succesiv prin mai multe regimuri militare. În 1914, Italia a ocupat-o, iar după Primul Război Mondial a devenit o bază militar puternic fortificată. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, insula a revenit Albaniei și a funcționat drept unul dintre cele mai secrete situri militare ale regimului comunist al lui Enver Hoxha.
Sute de buncăre din Războiul Rece și tuneluri abandonate îi conferă un peisaj aparte, rar accesibil publicului. În decembrie 2024, guvernul albanez a declasificat insula pentru uz civil, deschizând astfel calea pentru proiectul de dezvoltare.
Ce propune Kushner și cine finanțează proiectul
Conform Euronews, Jared Kushner susține proiectul prin firma sa de investiții, Affinity Partners, structurat juridic prin entitatea Atlantic Incubation Partners LLC. Planul prevede transformarea insulei într-unul dintre cele mai exclusive resorturi din lume, combinând arhitectura militară a Războiului Rece cu ospitalitatea Aman Resorts și restaurantele Carbone.
Dimensiunile proiectului, conform presei albaneze și internaționale, sunt considerabile însumând până la zece mii de camere de hotel și vile răspândite pe insulă și în zonele costiere adiacente, restaurarea și reconversia structurilor militare din era comunistă. Proiectul include și părți din laguna Vjosa-Narta, o zonă umedă protejată ecologic, habitat pentru flamingo, foci-călugăr și broaște țestoase marine.
Statutul de „investitor strategic” acordat de guvernul albanez permite permise accelerate și concesiuni pe termen lung. Potrivit Reuters, Comitetul pentru Investiții Strategice al Albaniei, condus de premierul Edi Rama, a aprobat proiectul pe 30 decembrie 2024, cu trei săptămâni înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Contextul în care Kushner a obținut aceste avantaje în Albania este inseparabil de relația sa cu Casa Albă. Statutul de „investitor strategic” obținut în Albania îi conferă scutire de impozite în faza de construcție, iar guvernul albanez se angajează să finanțeze infrastructura aferentă, apă, electricitate, canalizare, o formulă familiară în țările unde cheltuielile publice de infrastructură sunt vulnerabile la corupție.
De ce protestează albanezii și ce înseamnă flamingo-ul roz
Conform Euronews, simbolul mișcării de protest a devenit flamingo-ul roz, apărut inițial în demonstrațiile împotriva proiectelor de resort din zona lagunei Narta, habitat natural pentru flamingo și alte păsări migratoare, și extins ulterior ca emblemă mai largă a rezistenței față de ceea ce activiștii descriu drept dezvoltare costieră nesustenabilă.
Un element care a radicalizat protestele a fost o declarație a Ivankăi Trump. Pe 31 mai 2026, Ivanka Trump a declarat într-un podcast că a „descoperit” insula Sazan în timp ce înota de pe barca unui prieten și a vorbit despre construirea unei „insule private”. Într-o țară în care Sazan fusese teren public pentru generații întregi, sugestia că insula putea deveni privată a transformat neliniștea locală în furie națională.
Protestatarii au purtat steaguri albaneze, flamingo gonflabile și bannere cu mesajele „Anulați proiectul!”, „Ivanka, acasă!” și „Albania nu e de vânzare”, relatează Euronews.
Investigație penală, violențe și criză diplomatică
Criza a căpătat o dimensiune juridică după ce procurorii anticorupție albanezi au dispus înghețarea conturilor bancare ale companiei Albania Land Development, proprietate a antreprenorilor qatarezi Moutaz și Ramez Al-Khayyat, implicați în achiziționarea unor terenuri de coastă la Zvërnec, conform OCCRP. Măsura preventivă a fost luată în cadrul unei investigații privind titluri de proprietate presupus frauduloase.
Tensiunile au escaladat după ce imagini virale au surprins un agent al firmei de pază private Major Security agresând un protestatar. Autoritățile albaneze au arestat angajatul și au deschis o anchetă internă, potrivit OCCRP. Rama a condamnat acțiunile gardienilor drept „dezgustătoare”, apărând totodată ferm proiectul.
Incidentele au provocat o ruptură diplomatică cu Grecia. Ministerul de Externe de la Atena și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de evenimentele de la Zvërnec, confirmând că un cetățean grec s-a numărat printre persoanele rănite.
Atena a avertizat că respectarea drepturilor de proprietate ale minorităților și protejarea zonelor ecologice reprezintă „o condiție prealabilă pentru progresul în procesul de aderare” al Albaniei la UE.
Comisia Europeană a transmis și ea un avertisment, precizând că monitorizează îndeaproape situația și că extinderea repetată a legii privind investițiile strategice continuă să ridice îngrijorări privind impactul asupra mediului în zone protejate.
Ce face cazul albanez diferit de alte dispute imobiliare
Cazul Sazan nu este o simplă dispută între un investitor și activiști de mediu. El combină mai multe fire care, separat, ar fi generat atenție limitată. Un proiect de lux pe teren public protejat, un investitor cu acces direct la cel mai puternic lider politic american, finanțare din fonduri suverane ale unor state cu interese geopolitice proprii în regiune și un guvern care a accelerat aprobările cu trei săptămâni înainte ca socrul investitorului să revină la Casa Albă.
Datele disponibile nu demonstrează că statutul de „ginere al președintelui” a determinat în mod direct deciziile guvernului albanez.
Ceea ce documentele și cronologia arată este că aprobările au venit rapid, că privilegiile fiscale și infrastructurale acordate sunt inerente și că întregul proces a fost finalizat înainte ca noul mandat Trump să înceapă, eliminând orice perioadă în care o posibilă presiune din partea Washington-ului ar fi putut fi invocată public.
Întrebarea dacă acesta este un model de investiție sau unul de influență rămâne, deocamdată, fără răspuns definitiv, iar sciziunea dintre Kushner cu proiectul său și societatea civilă rămâne imanentă.
