În octombrie 2016, Ministerul Apărării Naționale, condus la acea vreme de Mihnea Motoc, a elaborat un proiect de hotărâre de guvern prin care MApN, prin Clubul Sportiv al Armatei (CSA) „Steaua” București, era abilitat să transmită prin licitație drepturile asupra mărcii „Steaua” București. Manevra a fost blocată de consilierul juridic- șef al Clubului, col. de justiție Florin Talpan, care a întârziat câteva săptămâni avizarea proiectului de HG, suficient timp pentru ca Guvernul Cioloș să pice, în 4 ianuarie 2017. În final. col. Talpan a dat aviz negativ, iar promovarea HG a fost blocată.
Scandalul de corupție în care este implicat gl. Cătălin Zisu, fost șef al Comandamentului Logistic Întrunit (CLÎ) din MApN, cercetat de Secția pentr militari a DNA pentru lucrări fictive de extindere a Cimitirului Ghencea Militar, ce au generat un prejudiciu de peste 2,4 milioane de euro, scoate la iveală fapte ale acestuia asupra cărora Justiția nu s-a pronunțat încă.
Asta pentru că gl. Zisu s-a bucurat, timp de 22 de ani, de protecția oferită de înalți funcționari din MApN, în special din partea gl. Marian Hăpău, fostul șef al DGIA, serviciul secret al Armatei.
Gl. Zisu s-a ocupat direct de coordonarea activității Clubului Sportiv al Armatei (CSA) „Steaua București încă din 2003, când conducea Direcția Administrativă și Servicii a MApN.
Din gruparea gl. Zisu au făcut parte comandantului CSA „Steaua” București, col. George Boroi, consilierul juridic, col. Ion Marian, și cazarmarul-șef, Neculai Hanganu, din cadrul Direcției Administrative și Servicii a MApN, gl. mr. Gheorghe Mocanu, șeful Direcției de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din MApN.
În septembrie 2016, MApN a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre de guvern prin care intenţiona să organizeze o licitaţie pentru dreptul de folosinţă al mărcii Steaua.
„Se abilitează Ministerul Apărării Naţionale, prin Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti, să transmită prin licenţă dreptul de folosinţă asupra mărcii Steaua București, pentru clasa de produse şi servicii nr. 41 din certificatul de marcă emis de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, respectiv pentru activitatea de fotbal, prin licitaţie publică, potrivit Regulamentului de organizare şi desfăşurare a licitaţiei”, se preciza în proiectul de hotărâre de guvern.
Este vorba de Secția „Fotbal” a CSA Steaua, mult rîvnită de Gigi Becali.
Potrivit proiectului, preţul de pornire al licitaţiei era de 3.694.220 euro/an fără TVA, stabilit în urma expertizei efectuate.
Ministerul Apărării Naţionale, prin Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua” Bucureşti, ar fi încasat 50% din suma prevăzută în contractul de licenţă, diferenţa făcându-se venit la bugetul de stat.
Suma destinată CSA Steaua ar fi fost utilizată pentru finanţarea activităţii sportive de performanţă a Clubului.
Obiecții de la Ministerul Justiției
Proiectul de hotărîre de guvern a fost trimis la avizare la Ministerul Justiției, condus la acea vreme de Raluca Prună.
Ministerul Justiției a constatat o serie de impedimente legale pentru adoptarea unei hotărîri de guvern, după cum reiese din documentele de mai jos, intrate în posesia „Independent news”.
Mai precis, ministerul a constatat că:
„Raportat la obiectul de reglementare a prezentei hotărîri a Guvernului semnalăm că dispozițiile legale indicate drept temei în preambulul proiectului nu asigură suportul legal al promovării măsurilor preconizate, prevedereile legale respective vizând cu totul alte aspecte decât cele reglementate prin proiect(…)
Legea 213/1998 și Legea 90/2004, indicate în proiect, nu pot servi drept temei pentru adoptarea unei hotărîri de guvern cu un astfel de obiect”.
Surse „Independent news” ne-au declarat că proiectul de HG nu a mai ajuns pe masa Executivului deoarece consilierul juridic- șef al CSA „Steaua” București, col. de justiție Florin Talpan, a întârziat câteva săptămâni avizarea sa, suficient timp pentru ca Guvernul Cioloș să pice, în 4 ianuarie 2017. În final. col. Talpan a dat aviz negativ, iar promovarea HG a fost blocată.
Potrivit surselor citate, cel care i-a solicitat col. Talpan să avizeze proiectul de hotărîre de guvern, deși acesta era ilegal, a fost Codrin- Dumitru Munteanu, actual secretar general al MApN.
Istoria războiului Becali- CSA „Steaua” București
Istoria conflictului dintre Clubul Sportiv al Armatei (recte Ministerul Apărării Naționale) și finanțatorul echipei FCSB, Gigi Becali, pentru adjudecarea brandului echipei Steaua București, începe în urmă cu 26 de ani, potrivit Pro TV.
„În aprilie 1999, Ministerul Apărării Naționale, prin Clubul Sportiv al Armatei Steaua, deținea Secția de Fotbal, cea mai titrată din istoria fotbalului românesc, câstigătoare a numeroase trofee interne, a Cupei Campionilor Europeni și a Supercupei Europei.
Deoarece UEFA a cerut FRF să se alinieze normelor europene privind cluburile departamentale, finanțarea directă din bani publici fiind considerată ajutor de stat, MApN a decis înființarea Asociației Fotbal Club Steaua București (AFC), prin desprinderea fostei secții de fotbal din CSA, iar președinte al asociației non-profit a fost desemnat Viorel Păunescu.
În decembrie 1998, s-a decis că numai cei care contribuie anual cu 1.200 de dolari la bugetul asociației să poată face parte din Adunarea Generală a AFC Steaua, cei care nu și-au permis acest lucru – mulți foști fotbaliști și mulți ofițeri ai MApN – au fost înlăturați.
În martie 1999, MApN mai face un cadou noii entități, după ce „transmite dreptul de folosință gratuită pentru spațiile și terenurile destinate activităților sportive aflate în administrarea sa către AFC Steaua pe o perioada de 20 de ani”, conform Hotărârii de Guvern nr. 66 din 4 februarie 1999.
Citește și:
O precizare importantă: protocolul încheiat pe 7 noiembrie 1999 în baza Hotărârii de Guvern nr. 66/1999, conform căreia echipa de fotbal și numeroase alte facilități erau concesionate de Armata, pe o perioada de 20 de ani, către societatea non-profit AFC Steaua, condusă de Viorel Păunescu, a fost anulat în 10 februarie 2003, prin Hotărârea de Guvern 128/2003, dată de Cabinetul Adrian Năstase.
Clubul se afla deja într-o situație incredibilă. Deși vânduse fotbaliști pe milioane de dolari, câștigase trofee pe bandă rulantă, participase în competițiile europene și Stadionul Ghencea fusese plin aproape la fiecare meci, clubul ajunge inexplicabil, la începutul anilor 2000, să își finanțeze tot mai greu activitatea și să acumuleze datorii de milioane de dolari.
Nici până în ziua de astăzi nu se știe cine și cum a devalizat clubul, dacă a fost vorba de management prost sau de jaf.
Afaceri cu terenuri
În acest moment apare în scenă Gigi Becali, un afacerist proaspăt îmbogățit, după ce cumpărase terenuri în Pipera la prețuri modice și apoi pusese zona pe harta dezvoltatorilor imobiliari.
Însă, Becali face marea să afacere în 1999, când a dat Armatei 30,8 ha extravilan în Tunari, contra a 28,89 ha în intravilanul comunei Voluntari (Ferma Roșia), un teren de șapte ori mai scump decât cel cedat (În 2013, el a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, împreună cu Victor Babiuc, fost ministru al Transporturilor, și Dumitru Cioflină, general, fostul șef al marelui Stat Major, din cauza acestui schimb care a prejudiciat statul român).
În aceeași perioadă, datorită relațiilor bune cu cei din conducerea MApN și a dorinței de a câștiga notorietate într-un mod cât mai facil, Becali începe să sponsorizeze echipa de fotbal. Ulterior, el a început să împrumute Clubul cu bani și a obținut în schimb drepturile asupra unor fotbaliști ai echipei.
Societate pe acțiuni
Curând, AFC Steaua nu i-a mai putut returna banii, o datorie de 6,4 milioane de dolari, iar latifundiarul a ajuns să dețină actele pentru nu mai puțin de 21 de fotbaliști. Așa se face că, în ianuarie 2003, aflat în proprietatea lotului de jucători și a instalației de nocturnă a Stadionului Ghencea, beneficiind de lașitatea, dezinteresul sau complicitatea celor din Adunarea Generală a AFC Steaua, dintre care mulți ofițeri superiori ai Armatei Române, Becali cere votarea transformării Clubului în societatea pe acțiuni SC Fotbal Club Steaua București SA (SC FCSB SA) pentru a stinge datoria.
În nouă societate, Becali devine acționar majoritar cu un pachet de 51%, celelalte acțiuni fiind deținute de AFC Steaua – 36%, Viorel Păunescu – 6%, Victor Pițurcă – 4% și Lucian Becali – 3%. În urma unei tranzacții extrajudiciare, SC FCSB SA lua „locul din Divizia A, subrogandu-se în toate drepturile Asociației (obținerea de certificate sportive, înscrierea la Ministerul Tineretului și Sportului, înlocuirea certificatului sportiv la FRF și LPF, conform Legii nr. 69/2000)”.
Așa că, pentru câteva milioane de dolari, AFC Steaua cedează marca „Steaua”, dreptul de folosință asupra bazei spotive și locul în Divizia A, fără să consulte CSA Steaua, clubul Armatei, de la care le primise prin protocoalele semnate și cea care le-ar fi deținut de drept.
Imediat, în 2004, MApN face plângere penală pentru stabilirea legalității privatizării clubului de fotbal, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 București a dat „NUP” (Neînceperea Urmăririi Penale), în 29 iunie 2004, și a reconfirmat clasarea cauzei, în 24 octombrie 2005.
Ulterior, în 2007, nou-înființatele structuri judiciare DNA și Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor din cadrul MApN încep să cerceteze și ele modul în care Secția de fotbal s-a desprins de CSA Steaua, în 1998, și cum a luat apoi ființă, în 2003, SC FCSB SA.
În 2009, după numeroase tergiversări, dosarul a fost închis, iar MApN și DNA au dat din nou „NUP”.
Datorii
În mai 2010, MApN anunță, într-un comunicat, că echipa lui Becali acumulase datorii de 250.000 de euro, după ce a întârziat plata chiriei pentru Stadionul Steaua cu peste 60 de zile, și, conform înțelegerii dintre cele două părți, contractul era reziliat automat.
În plin conflict pentru stadion, CSA Steaua cerea, la mijlocul anului 2011, judecătorilor Tribunalului București anularea mărcii „Steaua”, aflată din anul 2004 în proprietatea societății SC FCSB SA.
MApN susținea că singura instituție abilitată să detină și să folosească marca „Steaua București” era Clubul Sportiv al Armatei, mai ales că instituția nu a acceptat niciodată înregistrarea acesteia la Oficiul de Stat pentru Invențîi și Mărci (OSIM) de către altcineva.
Avocații MApN acuzau că marca fusese cesionată abuziv și nelegal unei grupări private de către AFC Steaua, societatea care a administrat Clubul înainte de 2004 și care s-a dizolvat în 2006. După desființarea AFC Steaua, Becali ar fi înregistrat marca la OSIM.
Tribunalul București a respins această cerere a MApN de anulare a mărcii înregistrate de gruparea lui Becali, în 17 aprilie 2012, decizia fiind menținută de Curtea de Apel București, în 20 decembrie 2013, însă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dat dreptate clubului sportiv militar, în decembrie 2014.
În iulie 2016, MApN a notificat FCSB, FRF si LPF că folosesc abuziv numele Steaua si că se expun unui proces. În august 2016, Armata a pornit actiunea in instanță, solicitând despăgubiri de 36,8 milioane de euro, deoarece Clubul lui Becali ar fi folosit „abuziv și cu rea-credință” numele și palmaresul în perioada 2004- 2014.
În vara lui 2017, CSA a reînființat secția de fotbal a clubului, iar magistrații ÎCCJ au respins, în mai 2018, recursul intentat de Gigi Becali în privința recuperării mărcii „Steaua”. Decizia este definitivă, astfel că Becali nu mai are dreptul să folosească numele și emblema.
Întrebări care așteaptă răspuns
Dacă actele sunt clar în favoarea CSA Steaua, de ce deciziile de la Tribunalul București și Curtea de Apel București au fost favorabile FCSB și de ce diverse instituții au dat NUP?
Se poate vorbi în aceste cazuri de neștiință, de dezinformare sau de corupție?
Becali a vorbit despre acordurile și semnăturile date de numeroși generali și colonei în 2003, deși aceștia nu aveau dreptul legal să cedeze Clubul. De ce nu i-a acționat Becali în judecată și de ce nu au fost anchetați de organele abilitate cei care au făcut parte din Adunarea Generală a AFC Steaua?
Cine sunt cei care au adus Clubul, până în 2003, în pragul falimentului, au facilitat preluarea lui de către Becali și de ce nu suferă rigorile legii?
A dezinformat Gigi Becali opinia publică în toți acești ani despre situația reală?
În cazul în care Becali a folosit acte false sau a comis ilegalități, de ce nu răspunde în față legii? De ce a lăsat FRF și LPF un club înființat ilegal să joace în Liga 1 și să evolueze în cupele europene?
Ar trebui cele două instituții să plătească în solidar cu FCSB daunele cerute de CSA Steaua?
De ce a durat 14 ani că CSA să își găsească dreptatea în instanțele de judecată din România?
MApN mai are dreptul legal și moral să își înființeze club de fotbal?
Ce spune despre societatea românească faptul că Gigi Becali a pierdut în instanța dreptul asupra mărcii „Steaua”, pe care nu ar fi deținut-o legal niciodată, dar o parte dintre fani au rămas alături de echipa sa?
