Maghiarii au ieșit în stradă la Budapesta pentru a cere demisia guvernului premierului Viktor Orban din cauza unui scandal recent în care mai multe persoane sub 18 ani au fost abuzate în diverse instituții de stat. Protestele au fost declanșate de publicarea unor videoclipuri, care arată personalul unui centru corecțional pentru minori abuzând fizic copii. Nemulțumirea vine în contextul în care nu este primul astfel de scandal cu care actuala guvernare din Ungaria să fie asociată. La primăvară vor avea loc alegeri parlamentare și există șanse reale ca opoziția să câștige.
Peter Magyar, principalul contracandidat al premierului ungar Viktor Orbán la alegerile viitoare, a condus sâmbătă zeci de mii de oameni pe străzile din Budapesta, într-un protest față de presupusele abuzuri asupra copiilor în instituțiile de stat pentru minori, o problemă care a zguduit deja guvernul lui Orbán anul trecut.
Demonstrația a avut loc ca răspuns la videoclipurile publicate săptămâna aceasta, care înfățișează angajați ai unui centru corecțional pentru minori din Budapesta abuzând fizic copiii aflați acolo.
Fostul director al Centrului, care se află în custodia poliției sub suspiciunea că este liderul unei rețele de prostituție, printre alte infracțiuni, a fost acuzat și de abuz fizic și sexual asupra minorilor.
Poliția a efectuat o razie la centrul corecțional săptămâna aceasta, pe fondul criticilor că guvernul lui Orbán nu a acționat suficient de repede și decisiv, în ciuda rapoartelor privind abateri de la lege care datează de ani de zile.
Șeful principalei formațiuni de opoziție (TISZA), Peter Magyar, a speculat imediat scandalul și a acuzat guvernul că nu a protejat copiii vulnerabili. El i-a cerut lui Orbán să demisioneze imediat.
Nu este primul scandal pentru Orban și Fidesz
Abuzul minorilor în instituțiile de stat a generat anul trecut o criză politică, care a afectat imaginea guvernului Orban. Președinta Ungariei, Katalin Novak, și ministrul Justiției, Judit Varga (fosta soție a lui Peter Magyar între 2006 și 2023), au demisionat pe fondul furiei populare, generate de grațierea unui bărbat condamnat pentru mușamalizarea unor cazuri de abuz sexual asupra copiilor, într-un orfelinat public.
Scandalul a fost un moment de slăbiciune pentru Orban, care a dominat clar scena politică ungară de la revenirea în funcția de premier în 2010.
Peter Magyar, un fost membru al partidului Fidesz al lui Orban, a profitat decisiv de criza politică de atunci și a reușit să își facă imagine, pe măsură ce protestele care au dus la demisia celor două politiciene s-a amplificat, el fiind unul dintre liderii manifestanților. Ulterior, pe valul acela, formațiunea pe care o conduce, TISZA, a reușit să obțină un scor de aproape 30% al europarlamentarele din iunie 2024, confirmându-și statutul de rival principal al Fidesz.
Adresându-se mulțimii adunate sâmbătă în fața sediului Guvernului, Magyar a făcut o paralelă între scandalul grațierii, de anul trecut, și acuzațiile de abuz asupra copiilor de acum, spunând: „Acum douăzeci și două de luni, o țară a pus o întrebare guvernului ungar: „Poate schimba și îmbunătăți situația copiilor sau va rămâne complice al abuzatorilor de copii?”
„Guvernul lui Orban a promis totul, dar de atunci, din păcate, s-a dovedit că fiecare membru al guvernului Orban a luat partea abuzatorilor,” a adăugat Magyar, încercând să pună actuala putere într-o lumină și mai proastă înaintea alegerilor parlamentare din aprilie.
Situația înaintea scrutinului
O compilație a sondajelor de opinie din Ungaria. Sursa: „Europe Elects”
După atâția ani cu Fidesz la controlul țării, electoratul maghiar dă semne că ar dori pe cineva nou în fruntea țării. Tocmai acest sentiment de lehamite este ce propulsează TISZA pe primul loc în sondajele de opinie, de peste un an.
A mai existat în trecut această speranță din partea rivalilor lui Orban. La ultimele alegeri, în 2022, aproape toate formațiunile de opoziție, de la Verzi și Socialiști, până la formațiunea „Jobbik”, de extremă dreaptă, au format o coaliție, pentru a nu-și irosi voturile anti – Fidesz în circumscripțiile uninominale. Chiar și așa, tot Orban s-a impus și atunci, profitând de invazia rusească în Ucraina și reușind să proiecteze imaginea că aduce „stabilitate”.
Acum, însă, situația arată cu totul altfel. Analiștii de la „Europe Elects” au făcut o sinteză a tuturor măsurătorilor recente care au fost efectuate, iar Fidesz se menține constant în urma lui Tisza. Există însă și anumite cercetări, efectuate de sociologi apropiați de Orban, care încă dau formațiunea sa pe primul loc, dar, când se face media generală, lucrurile stau diferit.
Așa cum se vede în compilația alcătuită de cei de la Europe Elects, Tisza, formațiunea de centru-dreapta condusă de Peter Magyar, este pe primul loc, cu 44%. Partidul lui Orban se află pe locul doi, cu doar 39%, cel mai mic scor pentru Fidesz în ultimii 20 de ani.
Deși Tisza și Peter Magyar sunt favoriții, mai este timp până la alegerile din aprilie. De exemplu, presa a speculat că Orban ar fi negociat cu Trump un împrumut de 20 de miliarde de dolari, asemănător cu cel acordat Argentinei conduse de Javier Milei, chiar înaintea alegerilor din această țară.
Atât Orban, cât și Trump au negat această posibilitate. Cu toate acestea, Ministerul de Externe de la Budapesta a precizat că cei doi lideri au început un dialog privind o colaborare financiară.
Dată fiind cea mai recentă Strategie de securitate națională a SUA publicată de administrația Trump, dar mai ales zvonurile despre o variantă nepublicată, în care Ungaria era menționată drept o țară pe care actuala conducere americană ar încuraja-o să părăsească Uniunea Europeană, nu este exclus ca, în cele din urmă, Washington- ul să-i acorde lui Orban o formă de asistență financiară.
Desigur, într-un astfel de scenariu, este foarte posibil ca acest aspect să influențeze scorul de la alegeri. În Argentina, după ce SUA i-a acordat toamna aceasta un împrumut, partidul președintelui Javier Milei a reușit să obțină un scor mai bun decât indicau sondajele și a câștigat scrutinul.
Tisza are însă varianta de a face un guvern și cu partidele mai mici, fie că e vorba de socialiști, de Coaliția Democratică, Momentum, sau de Verzi, deși ele se poziționează mai la stânga pe eșichierului politic de gruparea lui Tisza.
La fel ar putea să facă și Orban pe dreapta și să coopteze formațiunea extremistă Mi Hazank, pentru a forma o majoritate, în funcție de rezultatele din aprilie.
Un alt zvon, care a circulat în ultimele săptămâni, a fost faptul că Fidesz ar lua în calcul schimbarea Constituției, pentru a trece la o formă de republică prezidențială, de la cea parlamentară din prezent. Formațiunea a mai umblat în trecut la sistemul electoral, pentru a schimba felul în care se alocă mandatele. Momentan, unul dintre purtătorii de cuvânt ai guvernului neagă însă un astfel scenariu.
