După ce Uniunea Europeană a fost prima în lume care să creeze un pachet de legi și regulamente pentru domeniul inteligenței artificiale (IA), se pare că acestea sunt deja pe cale să fie modificate. Oficialii UE resimt puternic presiunea din partea firmelor din domeniul tehnologiei și doresc astfel să nu rămână în urma competitorilor.
După ce Comisia Europeană a făcut propunerea în 2021, Parlamentul European adopta în luna martie a anului trecut „Artificial Intelligence Act”, prima lege de pe întreagă care reglementa inteligența artificială. Ulterior, în august, aceasta intra în vigoare.
Primele reacții la nivel mondial au fost de laudă, fiind vorba despre o inițiativă în premieră, menită să „țină în frâu” o tehnologie care se dezvoltă cu o viteză amețitoare, cu potențialul de a schimba viețile oamenilor radical, atât în bine, cât și în rău.
Pachetul legislativ respectiv stabilea categoriile de risc, un mecanism prin care se determina cât de periculos este un anumit program sau robot IA. Totodată, regulamentul delimita clar excepțiile, precum domeniul militar, sau a siguranței naționale. În plus, se crea un cadru pentru felul în care inteligența artificială era „guvernată”, respectiv mecanismele prin care legea era aplicată.
Presiuni din partea SUA
Deși au trecut doar câteva luni de la momentul în care legea a devenit aplicabilă, contextul s-a schimbat mult. Noua administrație americană, care este una dintre cele mai apropiate de „Big Tech” din istoria țării, dacă nu chiar cea favorabilă acestor companii, pune presiune pe Bruxelles să schimbe regulile respective.
Totul are loc într-un moment în care SUA discută despre impunerea celor mai mari taxe vamale de aproape un secol. Ieri, când noile tarife urmau să intre în vigoare, punerea lor în aplicare a fost amânată pentru trei luni, pentru toate țările în afara Chinei.
Europenii, ca și majoritatea lumii, au răsuflați ușurați. Foarte probabil miza acum va fi de a negocia cu partenerul de peste Ocean, pentru a se ajunge la un acord, sau o formă de înțelegere astfel încât la momentul în care vine luna iulie și expiră derogarea temporară, tarifele vamale americane care ar trebui să intre în vigoare fie să fie cât mai mici posibile, sau, în mod ideal, Washingtonul să renunțe de tot la aplicarea lor pentru UE.
Discuțiile cu Statele Unite sun foarte complicate. Ele se întind pe mai multe domenii, pornind de la prezența militară pe continentul european, la achiziția de gaze naturale, dar și inteligența artificială.
Este foarte posibil ca una dintre condițiile transmise de americani să fie de aceasta de a reduce și ușura reglementările destinate IA. Presiunea resimțită de Washington dinspre Silicon Valley și coloșii din industria tehnologiei este cât se poate de reală, iar aceasta setează tonul inclusiv a dinamicii SUA-UE.
UE, o nouă strategie
Gândirea din prezent a europenilor este de a „îmbrățișa” IA pentru a putea deveni mai competitivi pe plan global, respectiv pentru a putea fi mai independenți. Intenția respectivă se materializează cu un nou plan.
Miercuri, Comisia Europeană a publicat „AI Contention Action Plan”, o inițiativă prin care se dorește ca UE să capete un rol de lider mondial în domeniul Inteligenței Artificiale.
„Când creștem investițiile în IA, trebuie să ne asigurăm că avem un cadru în care este mult mai rapid și mai simplu să o poți face decât este în prezent în UE,” a declarat comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkunnen.
Așadar, noul focus al mai marilor de la Bruxelles este de a se asigura că firmele și companiile care doresc să investească în aceste tehnologii nu sunt împovărate de actuala legislație.
Aflată într-o conferință de presă, Virkunnen a precizat că Uniunea rămâne „de principiu” consecventă cu obiectivele trasate în „Artificial Intelligence Act”, numai că este nevoie de un efort de a verifica și a elimina prevederile care sunt considerate a fi problematice. Orizontul de așteptare pentru această evaluare ar fi până la finalul anului acesta.
Totul are loc după ce în urmă cu două luni, Comisia Europeană a renunțat să implementeze noi reguli care ar fi înăsprit sancțiunile pentru orice pagube sau distrugeri provocate de IA.
Noua strategie a fost salutată și de CCIA Europe, cea mai mare firmă de „lobby” a „Big Techului” american la Bruxelles. Directorul acesteia consideră că este vorba doar despre un prim pas și trebuie ca probleme să fie „abordate direct”.
Noi investiții
Noul plan care a fost făcut public de Comisia Europeană conține inclusiv secțiuni despre finanțarea unor proiecte de IA. Este vorba de peste 200 de miliarde de Euro, atât din fonduri publice, cât și din surse private. Banca Europeană de Investiții ar urma să aibă un rol important în furnizarea a unei bune părți a finanțelor. Chiar și așa, ar urmă să se apeleze și la parteneriate public-private.
Dintre acestea, 20 de miliarde de Euro ar urma să fie investiți pentru a construi cinci „gigafabrici” destinate special pentru inteligența artificială. Inițial, conceptul se referea la fabrici dedicate pentru a produce pe scară largă acumulatori de litiu-ion pentru mașini electrice sau alte tehnologii „verzi”. În prezent, termenul este utilizat inclusiv pentru facilități ultra moderne unde se creează și testează diverse sisteme de inteligență artificială.
Se pare că ariile prioritare pentru noile tehnologii ar fi medicina și cercetarea științifică. Mai exact, UE vrea ca să dezvolte inteligență artificială țintită special pentru aceste sectoare.
Există deja câteva „gigafabrici” pe sol european, care ar urma să fie lărgite și extinse, ca parte a proiectului. Este vorba despre cele de la Barcelona sau Terevola, în sudul Italiei. Acestea ar urma să producă, după creșterea capacității, peste 100.000 de cipuri.
Totodată, se vor construi 13 fabrici destinate special pentru IA care vor susține întreprinderile din domeniul IA, dar și industria europeană. Acolo se vor dezvolta și noi aplicații de inteligență artificială.
Tot în același plan a fost inclusă și ideea de a se ridica noi laboratoare de date, care să stocheze și să augmenteze accesul la informații. Acestea consumă foarte multă electricitate, ceea ce înseamnă că foarte probabil, Uniunea va fi nevoită inclusiv să își sporească importurile și producția de energie.
Academie AI
Nu în ultimul rând, UE ar urma să întemeieze și o academie dedicată special pentru IA, unde se vor putea face stagii de practică pentru îmbunătățirea competențelor în acest domeniu.
Din informațiile apărute în presă, vor mai urma și alte planuri care să fie împărtășite cu publicul anul acesta. Spre exemplu, „Cloud and AI Development Act” se numără printre acestea. Aici, este vorba despre un nou regulament care să traseze mai multe ținte și direcții de investiții pentru firmele europene care utilizează și dezvoltă inteligența artificială.
Uniunea Europeană speră astfel că va reuși să integreze cât mai mult noile tehnologii în viețile cetățenilor. În prezent, doar 13,5% din companiile care există în Europa utilizează IA în operațiunile lor de zi cu zi.
