La câteva zile după ce președintele american și-a încheiat călătoria în Orientul Mijlociu, mizele și obiectivele vizitei au devenit din ce în ce mai clare. Colaborarea cu statele sunnite din zona Golfului nu are doar o dimensiune regională, implicațiile fiind globale. SUA speră să își cimenteze poziția de forță de pe care „joacă” președintele său.
De la punerea bazelor pentru noi centre de inteligență artificială (IA), până la noi „dealuri” pentru investiții, sau presarea Iranului, administrația republicană a avut mai multe ținte pe care le-a urmărit cu întrevederile de săptămâna trecută.
Șeicii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar l-au întâmpinat fiecare cu mult fast pe Donald Trump, „gâdilându-i” orgoliul egocentricului președinte. Dincolo de aspectul ceremonial, șeful de la Casa Albă se poate lăuda cu mai multe acorduri și planuri agreate cu partenerii săi din Orient.
Its all about the money…
Revenirea la putere a magnatului imobiliar a readus în prim plan abordarea tranzacționistă, pragmatică, în relațiile internaționale ale Americii. Nu e de mirare că prima vizită de stat pe care a avut-o odată cu realegerea în funcție a fost în Arabia Saudită, la fel ca în primul mandat.
La Riad, a semnat cu Mohammad bin-Salman (MbS), prințul moștenitor saudit, un acord prin care țara acestuia se angajează la investiții de peste 600 de miliarde de dolari în SUA. Printre acestea se număra și un plan în valoare de 142 de miliarde de USD pentru a achiziționa de armament. Arabia Saudită este principalul stat cumpărător de tehnică militară americană din lume.
Apoi, la Doha, au urmat alte angajamente economice pe care emirul Tamim bin Hamad Al Thani, șeful statului qatarez, le-a parafat cu delegația Casei Albe. Mai exact, este vorba despre investiții în valoare de peste 240 de miliarde dolari în SUA și companiile americane.
Principalul deal a constat în achiziționarea a 210 aeronave de la Boieng pentru Qatar Airways. Aceasta a fost cea mai mare comandă din istoria colosului aviatic american.
Dacă vecinii saudiți sunt pe primul loc în ceea ce privește importul de arme și tehnică americană de luptă, Qatarul este pe poziția a doua. Ca parte a înțelegerilor semnate cu Trump, Doha a agreat inclusiv un pachet de 38 de miliarde de dolari pentru industria militară din SUA.
Nu în ultimul rând, a existat un plan de investiții asumat și de șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite (EAU). În concret, cei doi au stabilit un plan în valoare de 200 de miliarde de dolari, alături de o promisiune a emiratezului de a investi 1,4 trilioane de dolari (adică 1.400 de miliarde de USD) în economia americană, pe următorul deceniu.
Inteligența artificială, un pilon esențial al colaborării
„Cireașa de pe tort” a acordului cu Abu Dhabi a fost însă angajamentul luat în domeniul Inteligenței Artificiale (AI). Emitarele Arabe Unite vor construi cel mai mare centru de inteligență artificială din afara Statelor Unite. Această nouă infrastructură va utiliza peste 5GW de putere energetică, necesar pentru a stoca datele și se va întinde pe aproape 26 de kilometri pătrați. Qualcomm și Amazon ar urma și ele să fie implicate în proiect.
Emiratele se poziționează astfel drept un „jucător” pe piața mondială a AI. Trump le-a făcut și o concesie acestora și a renunțat la restricțiile de export a microcipurilor impuse de vremea fostului președinte Joe Biden. Interdicția fusese introdusă pentru a împiedica China să poată acapara tehnologie americană, fie și indirect, pe care să o folosească apoi în scopuri proprii.
Deși neconfirmată oficial informația, EAU ar putea, încă de anul acesta, să poată importa nu mai puțin de 500.000 de cipuri de la Nvidia, considerate cele a fi de cea mai înaltă calitate.
Se pare că Trump este încrezător că, în ciuda exportului de tehnologie către Emirate, aceasta nu va ajunge „pe mâna” Beijingului. Cu toate acestea, Reuters afirmă că o sursă de-a lor are informații despre traficul de cipuri către China prin mai multe țări, printre care și UAE.
AI a fost o componentă importantă și a strategiei economice creionate de Trump cu MbS. Arabii de la DataVolt vor „pompa” 20 de miliarde de dolari în centre de AI în SUA și infrastructura energetică a Americii. Totodată, presa internațională vorbește despre implementarea unui proiect asemănător și în Arabia Saudită.
Miza pentru aceste țări este a capătă o importanță strategică și mai mare, care să le ofere pe mai departe garanția că SUA va avea motive să rămână implicată în aceea regiune. Este vorba despre o repoziționare a arabilor din dorința de a contrabalansa tranziția către energia verde, care ar însemna că, în mod gradual, nevoia de a consuma petrol va scădea. Astfel, aceștia doresc să nu „rămână pe dinafară” și se reorientează către domeniile viitorului.
Dată fiind clima din regiunea Golfului, țările au potențialul de a genera foarte multă energie prin panouri solare. Aceasta pare să fie și gândirea din spatele noilor proiecte de AI din Orientul Mijlociu. Întrucât un astfel de centru necesită foarte multă energie, varianta panourilor solare ar putea fi o soluție la această problemă.
Contracararea Chinei, Iranului și Rusiei
Medierea de către Beijing a normalizării relațiilor dintre Arabia Saudită și Iran, în 2023, a fost văzută ca un mare succes diplomatic pentru Beijing, care deschidea astfel posibilități de a-ș extinde prezența în regiune, inclusiv în țări apropiate de SUA în mod istoric.
Administrația Biden a reușit, la Summitul G20 din 2023, să lanseze un plan de a dezvolta un coridor de transport între Europa și India, via Orientul Mijlociu, prin care să contracareze astfel influența comuniștilor.
Vizita de zilele trecute efectuată Trump pare să fie însă și mai de succes, în privința atingerii acestui scop. Dincolo de planurile de investiții, care oferă o mare influență Washingtonului, mesajele transmise sunt cheia. Președintele american a fost, la rândul său, lingușitor cu partenerii arabi și, dincolo de laude, le-a validat șeicilor stilul de guvernare, ceea ce înseamnă enorm pentru ei. „Calea arabă este un miracol al zilelor noastre”, a declarat acesta.
În Qatar, unul dintre subiectele importante a fost negocierea cu Iran, al cărei regim a fost perceput în trecut a fi apropiat de Doha. Trump a precizat că „avem oarecum” un acord cu Iran, în ceea ce privește programul nuclear al acelei țări.
Americanul i-a complimentat insistent pe qatarezi pentru rolul avut în acele negocieri, care nu sunt însă finalizate. Mai mult, Trump a promis că va apăra și proteja Qatarul de orice eventuală amenințare militară.
Ani de zile, Qatarul a fost privit drept „o coadă de topor” a Iranului în lumea sunnită. Iranul a susținut Doha în timpul blocadei dintre 2017 și 2021, impuse de Arabia Saudită și aliați săi regionali, fiind perceput ca un episod al conflictului de la distanță dintre Riad și Teheran.
Acuma, prin apropierea de Qatar, SUA încearcă să minimalizeze influența Ayatollahului la Doha, totodată încercând să atingă acest scop prin sporirea coeziunii dintre țările sunnite.
Cu privire la Rusia, există mai multe aspecte asupra cărora s-a speculat. Pe de o parte, s-a discutat despre o eventuală strategie agreată de Trump cu arabii, sau cel puțin o rugăminte, de a continua scăderea prețului petrolului.
În luna aprilie, încasările Rusiei din exportul de gaze și petrol au scăzut cu 12%, ceea ce nu „le-a picat bine” celor de la Kremlin. Dată fiind reticența conducerii de la Moscova de a negocia cu adevărat o pace în Ucraina, una din ideile americanilor de „a-i” forța să cedeze este de a presa cu scăderea prețului petrolului, fiind una din principalele surse de venit ale Rusiei, care alimentează mașinăria de război a Kremlinului.
Totodată, Trump a promis ridicarea sancțiunilor impuse Siriei, de pe timpul vechiului regim Assad. Garanția oferită de MbS se pare că a fost decisivă în acest sens.
Ahmad al-Sharaa, noul președinte de la Damasc, ar fi primit „binecuvântarea” de a forța astfel expulzarea totală a prezenței militare rusești din Siria. Moscova s-a implicat puternic pentru a-l ajuta pe Bashar al-Assad, iar ei continuă să aibă o bază la Tartus, pe malul Mării Mediterane.
