În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, un far al puterii ruse s-a ridicat din mlaștini. Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg a fost primul monument construit în noua capitală a lui Petru cel Mare. Proiectată de un italian, ea întruchipa noul imperiu orientat spre Europa al țarului constructor de nave: ortodox în esență, occidental în aparență. Timp de aproape trei secole, a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum”, scrie „The Times”.
După 15 ani de construcție, Catedrala Națională a României și-a deschis porțile. Construită în centrul politic al Bucureștiului, lângă Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului, cea mai înaltă dintre cupolele sale aurite se înalță deasupra orizontului orașului la o înălțime de 127 de metri.
În interiorul catedralei
Analiștii spun că biserica este o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia încearcă să-și exercite influența spirituală în regiune (…)
Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au comentat oficial, dar noua biserică a fost întâmpinată cu un oarecare cinism în Rusia, iar canalele Telegram pro-Kremlin au pus la îndoială legitimitatea României ca națiune ortodoxă.
Tass, postul public de televiziune rus, a relatat că oficialii români, inclusiv prim-ministrul Ilie Bolojan, au fost huiduiti la ceremonia de inaugurare și numiți „hoți” de către unii dintre cei prezenți. Rusia a fost acuzată că s-a amestecat în alegerile prezidențiale din România de anul trecut, inclusiv prin eforturi de influențare online concentrate pe susținerea candidatului eurosceptic de extremă dreapta, Călin Georgescu.
Însă Laurențiu Plesca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București, a afirmat că noua catedrală este mai mult decât un simbol al mândriei țării pentru credința ortodoxă majoritară. Deschiderea are și o semnificație geopolitică.
Biserica Ortodoxă Rusă este de departe cea mai mare dintre cele 17 biserici autonome care urmează ortodoxia răsăriteană și are peste 90 de milioane de membri la nivel global. Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane de membri.
Biserica, arma lui Putin
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a jucat un rol din ce în ce mai important în ideologia de război a Kremlinului. Sub conducerea spirituală a Patriarhului Kirill, un aliat apropiat al lui Putin, ea a fuzionat ortodoxia cu naționalismul. Kirill a descris guvernarea lui Putin ca „un miracol al lui Dumnezeu” și a justificat războiul din Ucraina ca o luptă împotriva „forțelor răului”.
Întrucât o serie de preoți și membri ai Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei, în special din Moldova, unde majoritatea populației vorbește limba română, au fost deziluzionați de afinitatea Bisericii Ortodoxe Ruse cu Kremlinul, Plesca a spus că deschiderea Catedralei Naționale a României este un gest simbolic menit să ofere o alternativă.
„Aceasta este o competiție de putere soft”, a spus el. „Sunt din ce în ce mai multe țări care nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusă promovată în aceste biserici. Aceasta va fi cea mai mare și mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cred că este un simbol foarte vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est.”
La ceremonia de inaugurare a Catedralei a participat Maia Sandu, președinta Moldovei. În Moldova, o țară profund religioasă, bisericile ortodoxe ruse și românești sunt în competiție. Până la 86% dintre moldoveni aparțin Bisericii Ortodoxe Moldovenești, care se află sub Patriarhia Moscovei, dar Mitropolia Basarabiei, sub Biserica Ortodoxă Română, care susține aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, câștigă tot mai mult sprijin.
„După invazia pe scară largă a Ucrainei, putem observa cum Biserica Rusă își pierde influența în Moldova”, a spus Plesca. „Majoritatea bisericilor din Moldova sunt subordonate Rusiei. Dar am văzut de la izbucnirea războiului că oamenii s-au îndepărtat cu adevărat de Biserica Rusă, mulți clerici alegând să-și mute biserica de la Biserica Rusă la Biserica Română din cauza discursurilor pe care le promovează.”
Luna trecută, guvernul moldovean și Uniunea Europeană au denunțat o campanie de dezinformare rusă înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.
Rusia a plătit preoților ortodocși moldoveni o excursie cu toate cheltuielile incluse la unele dintre cele mai sfinte locuri ale Bisericii Ortodoxe Ruse în septembrie anul trecut și le-a dat carduri de debit încărcate cu aproximativ 1.200 de dolari, potrivit unei investigații Reuters. În schimb, preoților li s-a cerut să influențeze alegerile din Moldova prin intermediul canalelor Telegram, unde și-au avertizat adepții împotriva integrării în Uniunea Europeană, a spus Plesca.
„Pe tot parcursul perioadei electorale, am văzut cum Biserica Rusă din Moldova a fost percepută ca fiind strâns legată de partidele politice pro-ruse, dar și de rețelele oligarhice”, a spus Plesca.
Identitate românească
În ciuda schimbării dinamicii puterii și a tensiunilor crescânde între Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leustean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale nu are atât de mult legătură cu rivalitatea cu Moscova, cât cu afirmarea identității naționale române.
„Nu este vorba despre provocarea Moscovei, ci mai degrabă despre a spune: uite, asta am reușit să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Aproape de Ministerul Apărării și, de asemenea, foarte aproape de Casa Poporului, parlamentul. Deci avem acest triunghi”, a spus Leustean.
„Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere, dar biserica și armata sunt instituțiile cele mai de încredere din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înaltă decât parlamentul, cred că acesta era mesajul – că parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscut în timpul comunismului, era viitorul țării.
„Dar acum, fiind mai înaltă, aceasta este un simbol al faptului că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut.”
