Președintele Donald Trump a ieșit din summitul cu Vladimir Putin, președintele Rusiei, fără un acord și fără prea multe de spus. Trump rareori ratează ocazia de a profita de o scenă mondială. Dar când a stat lângă Putin, la încheierea întâlnirii lor de trei ore, Trump a oferit puține detalii despre ceea ce au discutat cei doi. În mod surprinzător, pentru un președinte care iubește conferințele de presă, el nu a răspuns la nicio întrebare a reporterilor adunați la o bază militară din Alaska, scrie „The Atlantic”.
În scurta sa declarație, Trump a recunoscut că el și Putin nu au ajuns la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina sau măcar pentru a suspenda luptele. „Nu există niciun acord până nu există un acord”, a spus președintele. El a caracterizat întâlnirea de trei ore – în mod vag – ca fiind „foarte productivă”.
Dintre problemele nerezolvate dintre cele două părți, el a recunoscut că „una este probabil semnificativă”, dar nu a precizat care anume. „Nu am ajuns acolo, dar avem șanse foarte bune să ajungem”, a insistat Trump.
Președintele rus, la rândul său, a menționat „acordurile” care au fost încheiate în spatele ușilor închise. Cu toate acestea, Putin nu a oferit niciun detaliu, lăsând impresia clară că a fost un summit fără rezultate.
Cererile lui Putin nu s-au schimbat
Dacă a fost ceva clar, Putin a dat de înțeles că cererile sale privind Ucraina nu s-au schimbat. În stilul său codat obișnuit, el a spus că un acord poate fi încheiat numai după ce „rădăcinile primare” ale conflictului vor fi „eliminate” – ceea ce înseamnă, practic, că Ucraina ar trebui să facă parte din Rusia. „Ne așteptăm ca Kievul și capitalele europene să perceapă acest lucru în mod constructiv și să nu pună bețe în roate”, a spus Putin, într-o frază care a sunat ca o avertizare. „Nu vor face niciun acord secret pentru a provoca și a sabota progresele incipiente.”
În timp ce Putin și Trump se îmbarcau în avioane pentru a se întoarce acasă, Ucraina și Europa rămâneau în incertitudine cu privire la ceea ce vor aduce zilele următoare. Vor mai fi lansate rachete către Kiev? Va avea loc o a doua întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski? Trump a fost la fel de vag într-un interviu acordat Fox News după summit, deși a sugerat că următorii pași în acest proces vor depinde de Zelenski.
Ceea ce a fost clar astăzi este că Trump, care promisese odată că va pune capăt războiului în 24 de ore, a părăsit summitul cu mâna goală.
„Summiturile au de obicei rezultate concrete. Această întâlnire nu a avut niciunul”, mi-a spus Michael McFaul, ambasador în Rusia în timpul președinției lui Barack Obama. „Sper că au făcut unele progrese în direcția următorilor pași în procesul de pace. Dar nu există încă dovezi în acest sens.”
La ultimul lor summit, la Helsinki, în 2018, Trump și Putin au captivat lumea când au răspuns la întrebări, dezvăluind detalii despre discuțiile lor private, în timp ce președintele american s-a aliat Moscovei, și nu propriilor agenții de informații americane, în ceea ce privește interferența Rusiei în alegerile din 2016. De data aceasta, ei s-au retras rapid de pe scenă, în timp ce reporterii strigau în zadar.
Când cei doi au vorbit, și-au făcut în principal complimente. Putin a repetat chiar argumentul lui Trump că invazia Rusiei în Ucraina din 2022 nu ar fi avut loc dacă Trump ar fi fost la putere atunci. Iar Trump a afirmat, încă o dată, că cei doi „au trebuit să suporte farsa Rusia, Rusia, Rusia” (falsul scandal legat de presupusul complot Trump- Rusia de la alegerile prezidențiale din 2016- n. red.) .
Faptul că summitul a avut loc a fost perceput de mulți ca o victorie pentru Putin, care, după ani de paria internațional, a primit dreptul la o fotografie cu un președinte american pe pământ american – pe un teritoriu care a aparținut cândva Rusiei, nici mai mult, nici mai puțin. Și a fost întâmpinat cu o primire exagerată, regizată, care a inclus un covor roșu pentru un om acuzat de crime de război.
Putin a coborât din avion, la câteva momente după ce Trump a coborât din Air Force One, iar cei doi bărbați s-au îndreptat unul spre celălalt, trecând pe lângă avioanele de vânătoare F-22 parcate, înainte de a lua contact cu o strângere de mână călduroasă și zâmbete. După ce au făcut fotografii și au privit rapid spre un zbor militar care a răsunat deasupra lor, cei doi bărbați au urcat în limuzina prezidențială, vehiculul puternic fortificat cunoscut sub numele de „Bestia”.
Casa Albă anunțase mai devreme în cursul zilei de vineri că cei doi nu vor avea o întâlnire tête-à-tête, așa cum era planificat inițial, ci două întâlniri separate, însoțiți de consilieri. Dar aici, pe bancheta din spate a Bestiei, Putin a avut ocazia să discute între patru ochi cu Trump. În timp ce limuzina părăsea pista de aterizare pentru a se îndrepta spre locul summitului, Putin putea fi văzut râzând prin geamul din spate.
Putin și Trump aveau programată o întâlnire oficială la Baza Comună Elmendorf-Richardson, urmată de un prânz. Dar, după ce prima întâlnire s-a prelungit, depășind trei ore, reporterii au fost conduși în grabă în sala unde urma să aibă loc conferința de presă. A doua întâlnire fusese anulată. Avusese loc o descoperire importantă sau o ceartă? Putin avea un limbaj corporal mai bun: aproape că strălucea în timp ce vorbea cu presa, oferind o lecție de istorie despre Alaska și lăudând relațiile „de vecinătate” dintre cei doi. Și, în mod ciudat, el a vorbit primul, chiar dacă Trump era gazda summitului. Trump, în schimb, părea rezervat, înviindu-se doar când Putin a încheiat apariția în fața presei sugerând că următorul summit va avea loc la Moscova.
„Cred că Trump nu a pierdut, dar Putin a câștigat clar. Putin a obținut tot ce și-ar fi putut dori, dar încă nu este în siguranță”, mi-a spus John Bolton, care a fost consilier de securitate națională în primul mandat al lui Trump. „Zelenski și europenii trebuie să fie consternați. Și mi s-a părut că Trump părea foarte obosit la conferința de presă. Putin părea energic.”
Putin părea dornic să extindă discuția dincolo de Ucraina. El a adus lideri de afaceri ruși în Alaska, sperând să exploateze speranțele lui Trump pentru relații economice mai bune între cele două țări și, poate, să încheie un acord privind mineralele rare. De asemenea, el a sugerat la începutul acestei săptămâni, că va revizui acordul privind armele nucleare, permițându-i astfel lui Trump să părăsească summitul cu un fel de victorie care nu implică Ucraina. Dar nici pe aceste fronturi nu s-a anunțat nimic.
La Kiev și în întreaga Europă se temea că Trump este atât de disperat să pună capăt luptelor, încât ar fi putut accepta condițiile lui Putin, indiferent de dorințele Ucrainei. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce a fost salutată pe tot continentul, iar Trump a declarat că se va consulta în curând cu Zelenski și NATO.
Însă Putin nu a dat niciun semn că ar fi dispus să-și compromită poziția. El vrea ca Rusia să păstreze teritoriile cucerite, iar Ucraina să renunțe la garanțiile de securitate care ar putea împiedica Moscova să atace din nou. Aceste condiții sunt inacceptabile pentru Ucraina.
Europenii și ucrainenii aveau motive întemeiate să fie nervoși în legătură cu summitul de astăzi. Trump și-a petrecut cea mai mare parte a ultimului deceniu pe scena mondială manifestând un respect extraordinar față de Putin, atitudine pe care a continuat să o aibă și după revenirea la Casa Albă în acest an. Inițial, el a fost de partea Rusiei – chiar acuzând Ucraina că a provocat propria invazie – înainte de a deveni treptat nemulțumit de refuzul lui Putin de a pune capăt războiului.
Acest summit a fost organizat în aproximativ o săptămână; detaliile finale erau încă în curs de stabilire chiar și ieri, când o parte din delegația lui Putin a sosit în Alaska. Trimisul personal al lui Trump, Steve Witkoff, a efectuat mai multe vizite la Moscova în ultimele luni. El se afla în Orientul Mijlociu când a primit prin canale neoficiale informația că Putin ar fi în sfârșit dispus să se așeze la masa negocierilor, având în vedere retorica mai ostilă a lui Trump față de Putin și amenințarea cu sancțiuni.
După o serie de întâlniri cu consilieri cheie ai lui Trump și multiple zboruri transatlantice, Witkoff s-a întâlnit din nou cu Putin și a acceptat oferta unui summit. (El a acceptat și un cadou ciudat: Putin i-a înmânat lui Witkoff un ordin Lenin, pentru a-l transmite unui înalt oficial CIA al cărui fiu a fost ucis în Ucraina, luptând de partea Rusiei.)
Summiturile, în special cele cu miză atât de mare precum cele dintre președinții american și rus, necesită de obicei săptămâni, dacă nu luni, de pregătire. Totul este atent coregrafiat: agenda, participanții, ceremonia. În mod normal, rezultatul este mai mult sau mai puțin prestabilit. În zilele premergătoare summitului propriu-zis, asistenții ajung la un fel de acord, astfel încât cei doi lideri trebuie doar să se prezinte și să dea mâna pentru a oficializa acordul. În mod evident, nu a fost cazul astăzi – și nici în cazul altor întâlniri dintre Trump și Putin.
Întâlniri anterioare
Trump se întâlnise anterior cu Putin de șapte ori, toate întrevederile, cu excepția uneia, având loc în marja unor summituri mai ample și toate fiind prietenoase. Prima a avut loc la summitul G20 de la Hamburg, Germania, în 2017, când cei doi au stat unul lângă altul la o cină a liderilor care a durat câteva ore. Ultima lor întâlnire, la summitul G20 de la Osaka, Japonia, în toamna anului 2019, s-a încheiat cu Trump avertizându-l în mod ironic pe Putin să nu se mai amestece niciodată în alegerile americane, cu un zâmbet sarcastic și un gest exagerat cu degetul.
Dar Helsinki este evenimentul principal. Acesta a avut loc pe fondul anchetei consilierului special Robert Mueller privind posibile legături între campania lui Trump și Moscova. Am fost unul dintre cei doi jurnaliști americani chemați să pună o întrebare și l-am întrebat pe Trump dacă îl crede pe Putin sau pe propriile agenții de informații americane în ceea ce privește interferența Rusiei în alegerile din 2016. Putin m-a privit cu o privire furioasă. Trump a luat partea Moscovei. Reacțiile de pe ambele maluri ale Atlanticului au fost violente și imediate, iar chiar și unii republicani loiali au declarat că răspunsul lui Trump reprezintă o trădare a valorilor americane. Unii dintre principalii consilieri ai lui Trump, printre care secretarul de stat Mike Pompeo și șeful de cabinet John Kelly, au fost fotografiați cu expresii dureroase pe fețe. Fiona Hill, consiliera lui Trump pentru Rusia, mi-a mărturisit ulterior că a fost la un pas de a simula un atac de cord în încercarea disperată de a opri summitul.
Anchorage nu a fost Helsinki. Pentru asta, Europa poate fi recunoscătoare. Trump nu a cedat teritoriul ucrainean Rusiei și nu i-a cerut lui Zelenski să accepte un acord nefavorabil, cel puțin nu imediat. Dar Putin a obținut mare parte din ceea ce voia, inclusiv un summit de mare anvergură și, mai ales, mai mult timp pentru a-și continua războiul. Când s-a urcat în avionul care îl ducea din Alaska, a fost văzut zâmbind din nou.
