Reprezentanții STS au fost întrebați dacă, având în vedere că în acești ani au existat puternice contestări ale alegerilor și în democrații mult mai exersate, precum SUA, ei sunt gata să explice eventualele contestări importante, de proporții, dacă vor apărea în alegerile din România.
„În SUA, funcționarii publici electorali ai statelor au venit împreună cu specialiștii ca să apere corectitudinea alegerilor.
Ei erau civili, dar dumneavoastră sunteți o instituție militarizată și aveți restricții pentru aparițiile publice. Cum veți putea explica sistemul oamenilor?”, i-au întrebat jurnaliștii pe cei din STS.
Generalul Bălan a promis „să dăm orice explicații cetățenilor” în cazul contestărilor electorale importante, „pentru că sistemul e sigur și garantează alegeri corecte, din punct de vedere tehnic”.
1.500 de STS-iști se ocupă de alegeri
Peste 1.500 de angajați ai Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) sunt angrenați în organizarea tehnică a alegerilor europarlamentare și locale din 9 iunie, au spus trei înalți ofițeri ai Serviciului, marți seara, la o întâlnire cu presa, unde au demonstrat cum funcționează softul și au insistat pe ideea faptului că, tehnic, alegerile vor fi „sigure și corecte”.
În România au existat, de-a lungul timpului, două contestări importante ale rezultatului alegerilor, dar care n-au schimbat nici rezultatul și nici percepția majoritară asupra corectitudinii alegerilor.
Prima contestare a fost cea făcută, repetat, de către Corneliu Vadim Tudor. A doua, în 2009, i-a aparținut lui Mircea Geoană și s-a stins după decizia Curții Constituționale.
Marți seara, la sediul STS, conducerea Serviciului a invitat câteva zeci de jurnaliști pentru a descrie rolul STS în alegerile din 9 iunie și felul în care funcționează sistemul tehnic.
Au participat generalul Ionel-Sorin Bălan, directorul serviciului, Remi Manda, coordonator management operațional STS, și Manuela Sărățeanu, coordonator tehnic.
Rezultatele alegerilor sunt date nu de softul STS, ci de procesele verbale din secții, centralizate separat și verificate inclusiv de INS.
Ofițerii au insistat pe ideea că „nu STS, ci AEP numără voturile”. STS realizează doar sistemul de verificare pe tabletă a votanților și face apoi două calcule separate de cele pe care oricum le are și AEP: cel al prezenței la vot și cel al centralizării proceselor verbale.
Ambele „produse” soft ale STS sunt, spun reprezentanții Serviciului, doar oglindiri digitale ale documentelor din secții, care se centralizează separat de către oficialii electorali din secțiile de votare
Tot marți, Autoritatea Electorală Permanentă a confirmat că pentru runda de alegeri din 9 iunie s-a prelungit programul de vot, până la ora 22.00