Cum a reușit George Soros să facă atâția bani, într-o perioadă relativă scurtă de timp? Explicația simplistă este: făcând investiții speculative pe piețele monetare, de bunuri, mărfuri.
Explicația mai elaborată este mai interesantă. George Soros s-a lăudat mereu cu talentul de a juca pe piețele unde acționa ceea ce el numea „teoria reflexivității”: ideea că prejudecățile și percepțiile populației pot influența prețurile în direcții neconforme cu realitatea factuală.
O explicație aparține Sandrei Pralong, fost consilier al președintelui Klaus Iohannis. Ea a fost primul președinte al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din România, între 1990 şi 1993. Într-un interviu acordat „Evenimentului zilei”, Pralong a afirmat că George Soros „este un om cu o înţelegere filozofică atât a istoriei, cât și a psihologiei umane, a distorsiunilor pe care o produc gândurile şi aşteptările noastre asupra realităţii.”
Inclusiv asupra piețelor de capital, am adăuga noi. Geniul lui Soros a fost, potrivit lui Pralong, „să ia în serios filozofia şi ştiinţa şi să aplice această înţelegere a fenomenelor în lumea financiară”.
Majoritatea fondurilor sale de investiții sunt off-shore, au sediul în Antilele Olandeze, pentru a nu se afla sub jurisdicția instituțiilor americane, extrem de eficiente în controlul lor. Asta înseamnă că cetățenii americani nu pot investi în ele.
O ipocrizie fără margini a miliardarului american. El recunoaște că vrea să evite regulile, dar solicită instituțiilor americane să ia măsuri eficiente împotriva fondurilor speculative, pentru a evita o nouă criză financiară globală.
Primii bani
Primii bani nu i-a făcut foarte greu. În 1956, după absolvirea studiilor, George Soros a părăsit Marea Britanie pentru America. S-a mutat la New York și a reușit să-și ia un job pe Wall Street. Obiectivul său a fost să strângă 100.000 de dolari în cinci ani, care să-i permită să renunțe temporar la finanțe și să se întoarcă la școală. A strâns mult mai mult.
În 1969, George Soros a înființat cel mai important dintre fondurile sale de investiții, „Quantum”. A fost unul din primele fonduri de investiții speculative. Un instrument modern de investiții cu banii altora, care paria pe acțiuni, obligațiuni, monede și mărfuri.
De la bun început, „Quantum” a avut succes, rata anuală de creștere fiind de 40%. Între-timp, Quantum a ajuns un colos de multe miliarde.
Omul care a îngenuncheat lira sterlină…
În 1992, George Soros a făcut cea mai faimoasă, dar și cea mai controversată dintre afacerile sale, în momentul în care a pariat împotriva lirei sterline. Aceasta era supraevaluată în raport cu marca germană, deci vulnerabilă. Cum Marea Britanie era în plină recesiune economică, Soros a pariat că guvernul de la Londra va devaloriza lira sterlină, pentru a o apăra de investitorii speculativi. Soros i-a spus brokerului său, Stanley Druckenmiller: „Mergi la beregată!”.
Iar acesta a efectuat ceea ce în limbaj financiar se numește „short selling”. A vândut echivalentul în lire sterline a 10 miliarde de dolari, mizând că lira va scădea și va putea cumpăra la preț mai mic.
Lucru care s-a și întâmplat miercuri, 16 septembrie 1992, dată care a rămas în istorie drept „Miercurea Neagră”. Ziua în care Banca Angliei a renunțat să mai susțină lira sterlină, iar George Soros a câștigat peste 1,5 miliarde de dolari.
Miliardarul a fost caracterizat de tabloidele britanice drept „omul care a băgat în faliment Banca Angliei”.
… și moneda Thailandei
În 1997, un nou succes în afaceri, care i-a adus deopotrivă faimă și mulți dușmani. „Quantum”, fond de investiții care ajunsese la acea data la o capitalizare de 40 de miliarde de dolari, a inițiat un atac speculativ împotriva monedei baht a Thailandei.
Episodul a fost aproape identic cu atacul asupra lirei sterline, cu deosebirea că, de data aceasta, profitul a fost de „doar” 750 de milioane de dolari. În timp ce Marea Britanie era puternic industrializată și a rezistat șocului monetar, Thailanda era o economie emergentă, iar consecințele atacului lui Soros au fost devastatoare.
Producția economică s-a prăbușit, numărul băncilor și întreprinderilor s-a înjumătățit, iar un număr mare de oameni au rămas fără locuri de muncă. Criza monedei baht și-a făcut simțite efectele și în alte economii asiatice, în Indonezia și Malaezia.
Citește și:
SERIAL | „Societatea deschisă” și inamicii lui George Soros (episodul 2)
Premierul Malaeziei, Mahathir Mohamad, a declarat că țara sa a petrecut 40 de ani să-și pună pe picioare economia. „Într-o zi vine un imbecil ca Soros, cu o grămadă de bani și dărâmă totul”, a afirmat el.
Miliardarul a respins public criticile.„E ușor pentru el să dea vina pe o forță exterioară decât să recunoască faptul că a administrat prost economia”, a spus Soros în interviul CBS din 1998.
Potrivit lui, moneda thailandeză s-ar fi prăbușit oricum, pentru că era supraevaluată. „Sunt în piață ca să fac bani. Nu pot să mă uit de fiecare data la consecințele sociale ale acțiunilor mele. Asta fac eu. Bani”, s-a justificat el.
Totuși, când investitorii au luat la țintă rupia indoneziană, în toamna lui 1997, George Soros nu s-a aflat printre aceștia. A considerat că o lovitură de asemenea magnitudine în Asia este suficientă. Cu toate acestea, George Soros a devenit ținta atacurilor guvernelor și ale mass media internaționale.
A refuzat să atace rubla
În 1998, George Soros a preferat să piardă 2 miliarde de dolari în Rusia, neparticipând la atacul speculative asupra rublei. De la prăbușirea Imperiului Sovietic, George Soros investise mulți bani pentru a netezi ieșirea acestei țări din comunism. Dacă ar fi pariat împotriva monedei rusești și-ar fi subminat propria muncă. A acționat tocmai invers.
Când a început prăbușirea rublei, Soros era singurul investitor străin major de pe piață. A sunat la Trezoreria SUA și a solicitat un sprijin de 7 miliarde de dolari pentru rublă. Când Trezoreria americană a eșuat să intervină, a trimis o scrisoare la „Finnancial Times of London”, în care a apreciat că rubla ar trebui să se deprecieze cu 25%. Un sfat pentru autoritățile ruse pentru a evita un dezastru. Din păcate, scrisoarea a avut efecte contrare celor urmărite de Soros. A generat și mai multă panică în piață și a accelerat prăbușirea rublei.
„Cum este să faceți o declarație împotriva unei monede, iar consecințele să fie dezastruoase? Practic, toată țara se poate prăbuși”, l-a întrebat jurnalistul CBS.
„Este o responsabilitate enormă. Eu chiar încerc să fac ceea ce trebuie. Uneori ceea ce fac are consecințe negative neintenționate”, a răspuns Soros.
Jurnalistul a insistat, remarcând o contradicție între investitorul căruia nu-i pasă de consecințele sociale ale faptelor sale și filantropul sensibil la consecințele sociale. „Ca investitor, trebuie să câștig. Ca om, sunt preocupat de societatea în care trăiesc”, a venit replica miliardarului.
(Articol publicat inițial în Newsweek Romania)
