În ultimele săptămâni, două dintre cele mai importante figuri ale justiției din Republica Moldova, judecătoarele Ana Cucerescu și Livia Mitrofan, au fost supuse unei campanii de intimidare fără precedent, care poartă semnele războiului hibrid practicat de serviciile secrete rusești.
Atacurile au avut loc în contextul procesului în care bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – politiciană pro-rusă cu legături în rețeaua Partidului Șor – a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare. Ea a fost găsită vinovată pentru finanțare electorală ilegală a Partidului „Șor” cu fonduri provenind din Rusia, în perioada 2019– 2022.
Ana Cucerescu, magistrata care a pronunțat sentința pe 5 august 2025, a devenit, potrivit autorităților de la Chișinău și dezvăluirilor presei, ținta unei presiuni sistematice, începută cu doar câteva zile înainte de verdict.
Pe 31 iulie a.c., un apel prin Viber, cu o voce robotizată, i-a cerut „să vină la morga centrală”.
În aceeași zi a fost comandată și achitată o „livrare de flori” care, în realitate, era o coroană funerară (foto) în valoare de trei mii de lei, programată pentru a fi livrată în dimineața zilei următoare, 1 august a.c., între orele 8.00- 12.00.
Pe 1 august, judecătoarea a primit un mesaj din Federația Rusă: „Ai primit cadoul?”, urmat de fotografia unei persoane decapitate și textul, în limba rusă, „Tu ești următoarea”.
Presiunile nu s-au oprit aici. Pe 3 august a.c., judecătoarea a primit un alt mesaj amenințător, care detalia date personale despre ea și familia sa și îi transmitea că „protectorii nu sunt în stare să o apere” și că „viața nu e atât de scurtă cum ar putea părea”, sugerându-i că încă mai are timp să „facă totul așa cum trebuie”.
În zilele de 4 și 5 august a.c., același număr din Rusia a efectuat 13 apeluri false la 112, anunțând că la Judecătoria Chișinău ar fi plasat un dispozitiv exploziv și reclamând infracțiuni la adresa unde locuia judecătoarea.
Un detaliu cu încărcătură psihologică majoră este faptul că inculpata Evghenia Guțul a locuit, în ultimele patru luni de proces, chiar în același bloc cu judecătoarea. Mutarea în apartamentul de 95 de metri pătrați, cumpărat de sora Evgheniei Guțul în 2023, i-a permis acesteia să solicite recuzarea judecătoarei pe motiv de „vecinătate” – cerere respinsă.
A doua victimă
Și Livia Mitrofan, fostă președintă interimară a Judecătoriei Chișinău și actuală membră a CSM, a fost vizată de atacuri similare.
Magistrata este cea care, în februarie 2024, a constituit completele specializate în examinarea dosarelor de corupție, inclusiv pe cel al Evgheniei Guțul.
După această decizie, Mitrofan a fost supusă unei campanii persistente: denigrări pe rețelele sociale, plângeri penale fabricate, apeluri telefonice din străinătate la ore târzii, bătăi în ușă noaptea și stingerea intenționată a luminii din holul blocului.
În ultimele zile înainte de sentință, a primit pe WhatsApp fotografia unei persoane decapitate și mesajul „Prima o să fie Ana. Tu ești următoarea. Moarte”, trimis de un contact cu numele „Dumitru Nemțanu”, scris în grafie chirilică.
Cine este Evghenia Guțul
Evghenia Guțul a fost sprijinită politic de Partidul Șor, iar complexul locativ în care locuiau atât ea, cât și judecătoarea Cucerescu, a fost construit de o companie condusă de un fost sponsor al acestei formațiuni.
Evghenia Guțul a fost aleasă bașcană a Găgăuziei în mai 2023, cu 52,39% din voturi, în urma unei campanii în care sprijinul Partidului Șor a fost decisiv. Formațiunea este condusă de Ilan Șor, politician condamnat definitiv în dosarul „Frauda bancară” și fugit din Republica Moldova, unde autoritățile îl acuză că se află sub protecția Moscovei. Partidul a fost sancționat de SUA și UE pentru legăturile directe cu serviciile rusești, în special prin implicarea în destabilizarea politică a Republicii Moldova.
Guțul a fost prezentată public ca o „candidată a dezvoltării” în campania electorală, dar investigațiile ulterioare au arătat că echipa sa de campanie a fost coordonată și finanțată de rețeaua Șor, folosind inclusiv bani și consultanță din Federația Rusă. Această rețea a sprijinit, în paralel, mișcări de stradă și campanii de dezinformare menite să erodeze încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău.
Un element cheie în acest caz este complexul rezidențial din sectorul Buiucani al Chișinăului, unde, în ultimele patru luni de proces, Guțul a locuit în arest la domiciliu, într-un apartament al surorii sale. Imobilul, cu o suprafață de 95 m², fusese cumpărat în iunie 2023 — la doar câteva săptămâni după victoria sa electorală – de Aliona Buiuclî, sora Evgheniei Guțul.
Același complex fusese construit de ExFactor Grup, o companie de construcții controlată de omul de afaceri Vladimir Tonu. Acesta este cunoscut în mediul politic și de afaceri din Republica Moldova pentru susținerea financiară acordată, în trecut, Partidului Șor. Sponsorizările sale au fost menționate inclusiv în investigații jurnalistice și în rapoarte neoficiale privind finanțarea campaniilor electorale pro-ruse.
Această rețea de legături creează, nu doar un cadru favorabil pentru influențarea procesului, ci și posibilitatea desfășurării unor operațiuni de intimidare cu acces facil la informații despre viața personală a judecătoarei.
În logica războiului hibrid, asemenea „coincidențe” nu sunt întâmplătoare, ci oportunități exploatate la maximum pentru a pune presiune asupra factorilor de decizie din justiție.
Atac la adresa completelor specializate
Mai mulți condamnați în dosare de corupție cu conexiuni la rețeaua pro-rusă au atacat public completele specializate create de judecătoarea Mitrofan. Tactica a inclus declarații în presă, campanii anonime pe Telegram și Facebook, dar și plângeri penale fabricate.
Un exemplu este Iurie Roșca, fost lider politic cu legături pro-ruse, condamnat de Ana Cucerescu, care a acuzat public completele că ar fi „instrumente politice” ale guvernului pro-european. Aceste atacuri au urmărit pregătirea opiniei publice pentru contestarea oricărei sentințe împotriva figurilor pro-ruse și presiunea directă asupra magistraților.
Cazul Cucerescu– Mitrofan demonstrează limpede că justiția din Republica Moldova este parte a războiului hibrid rusesc. Amenințările nu sunt acțiuni izolate, ci parte dintr-o strategie de subminare a statului de drept prin intimidarea judecătorilor implicați în dosare sensibile.
Autoritățile au anunțat anchete, dar rămâne de văzut dacă măsurile de protecție vor putea contracara eficient acest tip de atacuri sau dacă frica va deveni, așa cum își dorește Kremlinul, un instrument de control asupra justiției.
