Până la sfârșitul lui iulie, bugetul anului 2025 arată chiar puțin mai rău decât 2024. Nu e nici o îmbunătățire reală în colectare (în termeni absoluți sumele cresc ajutate de inflație, în termeni reali nu cresc deloc), avertizează economistul Bogdan Belciu, într-o postare pe Facebook.
Potrivit lui, excepție fac „impozitele pe salarii și venit, unde s-a colectat mai mult, doar pentru că au fost mărite salariile.”
„În total însă, cheltuielile chiar au crescut puțin. La nivel granular, au fost câteva mici schimbări: cheltuielile cu bunuri și servicii au rămas cam la fel, au crescut în schimb cele cu salariile, asigurările sociale și dobânzile”, explică Belciu.
El subliniază că execuția bugetară este raportată, în 2025, la un PIB cu ~7,2 % mai mare ca cel din 2024. „Inflația prognozată la 8,8% va umfla iar PIB-ul în valoare absolută (și în lei și în euro) și va ajuta puțin la cosmetizarea deficitului”, punctează economistul.
El adaugă că măsurile de “austeritate”, care au început să intre în vigoare în august, „au fost prea multe și au inclus prea multe măsuri care nu erau prioritare”, iar „ansamblul lor nu face decât să irite opinia publică generală.”
„În schimb încă lipsește componenta de reducere a cheltuielilor – deși după câteva luni era timp suficient pentru o analiză detaliată, ca să nu mai discutăm de estimări generice de tipul tăiem x% de peste tot, care sunt tot timpul ușor de combătut.
În tot acest timp creșterile de taxe erodează consumul, care era oricum gâtuit. Liberalizarea prețului la energie erodează consumul pentru categoriile sociale cu venituri mici la fel (sau chiar mai mult) decât creșterea TVA. Astfel, probabil vom vedea o scădere abruptă a consumului, care s-ar putea reflecta în colectare mai mică decât estimările.
Guvernul spune că s-a negociat cu Comisia Europeană un deficit de 8,4%. Dacă, anul trecut, deficitul ESA a fost 9,3%, și s-a afirmat că deficitul de anul trecut a fost în realitate semnificativ mai mare (multe cheltuieli fiind ascunse), pornim și anul acesta de la o bază de deficit de 9,4 – 10,x% din PIB.
Dacă impactul măsurilor de austeritate, aprobate până acum, va fi în acest an de 0,6 – 0,7% din PIB, cum iese matematica scăderii până la 8,4%? Probabil că inflația va mai rezolva o parte; cu restul rămâne de văzut”, a precizat Belciu.
