Republica Moldova își crește reziliența informațională. Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a prezentat un plan detaliat pentru crearea unei arhitecturi naționale proactive de securitate informațională, prima de acest gen în regiune, scrie publicația „Bani.md”.
Planul a fost prezentat În cadrul conferinței „Cartografierea factorilor și stimulentelor FIMI legate de alegeri în Republica Moldova”.
Republica Moldova trebuie să treacă de la reacție la prevenție, într-un context în care amenințările hibride și manipularea informațională devin instrumente-cheie ale influenței străine, spune Revenco.
„Manipularea informației și ingerințele străine nu se manifestă doar în timpul alegerilor. Este o linie de front permanentă. Avem nevoie de o arhitectură care protejează democrația în fiecare zi, nu doar o dată la patru ani”, a declarat Revenco.
Model regional
În ultimii doi ani, Centrul condus de Revenco a dezvoltat și testat o serie de instrumente, care acum formează nucleul care stă la baza sistemului național de reziliență informațională și care au fost prezentate în cadrul conferinței sus-menționate. Este vorba de:
– Concepția de comunicare strategică 2024–2030, ce stabilește cinci piloni ai acțiunii statului în combaterea dezinformării;
– Indicele Rezilienței Informaționale Naționale, un instrument inovator care „măsoară temperatura” societății și direcționează politicile publice;
– Primul raport public despre tacticile și procedeele de manipulare folosite de Rusia în spațiul informațional moldovenesc, pentru a cunoaște amenințările care trebuie abordate prioritar;
– Harta vulnerabilităților și a obiectivelor de reziliență, care identifică sectoarele cele mai expuse la atacuri informaționale și direcțiile unde trebuie prioritar de construit reziliența.
Pentru operaționalizarea sistemului național de reziliență informațională, Centrul a creat mai multe instrumente, printre care Fondul independent pentru a sprijini jurnalismul liber și profesionist, fiind susținut de partenerii de dezvoltare. Finanțarea inițială a fost de circa 4 milioane de euro.
Centrul a creat, de asemenea, o celulă de comunicare interinstituțională ce reunește 11 instituții publice, o premieră în Republica Moldova, pentru a asigura reacții rapide și coordonate în situații de criză informațională.
Instituția a elaborat și recomandări de politici sectoriale menite să înlăture influența factorilor vulnerabili și să consolideze reziliența. De la reacție la prevenție, arhitectura implică patru niveluri:
1. Direcționare strategică – stabilirea priorităților și a documentelor de politică publică;
2. Monitorizare și analiză – identificarea comportamentului actorilor ostili și a vulnerabilităților interne;
3. Consolidarea capacităților instituționale – instruirea, ghidurile de intervenție și cooperarea între instituții;
4. Răspuns operațional și anticipativ – intervenții rapide, coordonate și bazate pe date.
Ana Revenco a precizat că această abordare combină măsuri defensive și ofensive.
Priorități pentru 2025: mecanism național, educație media și parteneriat digital
Pe termen scurt, Centrul își propune să finalizeze mecanismul național de răspuns la manipulare informațională, să publice prognoză a amenințărilor 2025 pentru orientarea acțiunilor sectoriale, și să extindă programele educaționale pentru funcționarii publici și sistemul educație precum și sistemul justiție, și un set de măsuri de politici și acțiuni sectoriale pentru consolidarea coeziunii sociale și rezilienței informaționale.
De asemenea, urmează a fi revizuite canalele de cooperare și mecanismele de lucru cu platformele digitale, pentru a contracara mai eficient campaniile coordonate online.
„Rolul Centrului nu este de a da instrucțiuni, ci de a asigura coerența acțiunilor și de a orienta resursele spre acele zone unde se poate face diferența reală”, a subliniat Revenco.
Republica Moldova, stat candidat la UE și aflat la frontiera estică a democrației europene, este adesea descrisă ca un „laborator al rezilienței” în fața influenței ruse. Modelul de cooperare interinstituțională și implicarea societății civile în apărarea spațiului informațional ar putea deveni un precedent regional, într-un moment în care dezinformarea devine o armă strategică globală.
„Următoarea bătălie informațională nu va fi despre cine răspândește mai repede o narațiune, ci despre cine reușește să construiască mai adânc încrederea”, a conchis Ana Revenco.
