Poliția metropolitană a Londrei a oferit o reacție în scandalul privind noua ambasadă a Chinei din centrul Londrei, aflată în stadiu de proiect. După ce, inițial, a dat un aviz pozitiv proiectului, MET Police pare că s-a răzgândit.
În mai 2018, Republica Populară Chineză a cumpărat „Royal Mint Court”, o clădire impresionantă cu birouri și spații rezidențiale în centrul Londrei, pe care intenționează să o folosească drept ambasadă.
Aflată în imediata vecinătate a celebrului „Tower of London” și „City of London”, entitatea administrativă unde se află cel mai mare centru financiar al lumii, „Royal Mint Court” se situează într-o zonă de top a Londrei.
După cum sugerează numele, clădirea a servit drept Monetăria Marii Britanii, între 1809 și 1967. Ulterior, după relocarea instituției în Țara Galilor, s-au construit mai multe spații de birouri la „Mint Court”.
Încă de la momentul achiziției, a devenit clar care era scopul Beijingului. În noiembrie 2020, în plină criză COVID, când China era acuzată că a „scăpat” intenționat virusul din laborator, guvernul comunist l-a angajat pe celebrul arhitect Sir David Chipperfield să se ocupe de proiectarea noii ambasade. Reputația acestuia a avut mult de suferit de pe urma acestui demers, fiind acuzat de „trădare” de o parte a britanicilor, nemulțumiți de faptul că a acceptat propunerea.
Pe măsură ce relația Occidentului cu China s-a stricat, în contextul declanșării războiului în Ucraina și ezitării Beijingului de a condamna și sancționa Rusia, proiectul părea „condamnat” să eșueze. În decembrie 2022, Tower Hamlets Council, unitatea administrativ- teritorială responsabilă cu administrarea imobilului proprietate a Chinei, a decis să nu dea un aviz favorabil pentru dezvoltarea proiectului. Autoritățile chineze au ratat ulterior termenul în care puteau contesta a măsura.
Deși părea că lucrurile se „împotmoliseră”, schimbarea de putere din Marea Britanie a fost de „bun augur” pentru asiatici. Pe 14 august 2024, la o lună după ce laburiști au preluat guvernarea de la conservatori, reprezentanții Chinei au depus o nouă cerere la Consiliul Tower Hamlets.
Bază de spionaj
Anchetele jurnaliștilor britanici au dezvăluit mai multe detalii controversate ale noului design. Este vorba despre mai multe structuri și camere subterane, ale căror specificații sunt secretizate în proiectul depus, din motive de securitate.
Activiștii și jurnaliștii au speculat că este vorba despre spații de interogare și ascunzători pentru spionii chinezi. De altfel, în structura detaliată din „master plan” se observă și un tunel.
De altfel, se pare că serviciile de informații britanice s-au aflat în spatele refuzului din decembrie 2022, alături de Poliția metropolitană a Londrei. Toate acestea s-au întâmplat sub girul fostelor guvernări conservatoare.
Teama principală cu privire la proiectul chinezilor era fix spaima de a nu avea o „casă conspirativă” chiar în centrul Londrei. După noile dezvăluiri și anchete ale presei din „Regat”, se pare că aceste temeri au fost într-adevăr confirmate și nu era doar vorba despre o gândire „paranoică”.
O nouă încercare
Gestul reprezentanților Beijingului de a aplica din nou pentru o autorizație de construcție semnifică faptul că speră că pot avea succes. Aceștia se bazează pe noul guvern de la Londra, condus de laburistul Keir Starmer.
Deși, în mod oficial, guvernul central nu este implicat în procesul de acordare a permisiunii de a dezvolta ambasada, acesta fiind în sarcina UAT-ului, este cât se poate de clar că „în culise”, realitatea e alta.
Conservatorii, aflați pe partea dreaptă a eșichierului, au avut în mod constant în ultimele decenii o abordare mai „rece” față de comuniștii, decât rivali lor laburiști. În contextul tensiunilor generate de criza mondială din ultimii ani, ipoteza pare a fi reconfirmată iar. Toate acestea în ciuda faptului că Beijingul s-a străduit secolul acesta să cultive relații cât mai bune cu politicienii conservatori, în special premierul David Cameron, bazate pe oportunități de business.
În noiembrie 2024, Keir Starmer a avut un tête-à-tête la summitul G20 din Brazilia cu președintele chinez, Xi Jinping. Aceasta a fost prima întrevedere a unui prim-ministru britanic cu liderul chinez în ultimii șase ani. Starmer a fost aspru criticat de o bună parte a presei, inclusiv de publicații apropiate laburiștilor, pentru acel gest, în contextul în care China este văzută ca o rivală a Marii Britanii. Xi Jinping se pare că a făcut personal „lobby” la conducerea de la Londra pentru ambasada cea nouă.
Inițial, în decembrie, Poliția metropolitană londoneză a precizat că refuză să acorde avizul pentru noul proiect, motivând decizia prin faptul că nu ar putea asigura siguranța în zonă, în cazul unei adunări mai mari de 100 de oameni. Mai exact, ei au pretins că mulțimea s-ar „revărsa” pe șosele și asta ar pune în pericol siguranța lor, respectiv ar încurca traficul și așa haotic al Londrei.
Tot în decembrie, Consiliul Tower Hamelts și-a reiterat opoziția față de proiect, fără a da însă o hotărâre finală. Ei și-au justificat poziția folosindu-se de avizul negativ dat de poliție.
Lucrurile s-au schimbat însă drastic în ianuarie. Pe fondul vizitei ministrei Finanțelor, Rachel Reeves, la Beijing, guvernul a s-a arătat dispus la concesii față China, pentru a le câștiga simpatia.
Starmer a evitat să se pronunțe în public față de subiect, dar ministrul său de externe, David Lammy, cât și ministra de Interne, Yvette Cooper, au reacționat pe seama subiectului. Instituțiile pe care le reprezintă au emis un comunicat public prin care au subliniat că „este important ca cele două țări să aibă reprezentanțe diplomatice care să funcționeze cât mai bine în ambele capitale.”
Tot în ianuarie, Poliția metropolitană și-a schimbat abordare și a anunțat că a reexaminat documentația depusă de chinezi. Astfel, ei au renunțat la avizul negativul negativ, pe considerentul că ar putea asigura securitatea perimetrului inclusiv în cazul unui protest de două mii de oameni.
Ulterior, în februarie, au avut loc demonstrații mari la „Royal Mint Court”. Participanții, între 3.000 și 5.000 în total, și-au exprimat nemulțumirea legată de planul chinezilor.
Au apărut apoi, în aprilie, acele investigații pomenite mai devreme în articol, care au „scos la lumină” intenția comuniștilor de a construi inclusiv în subteran, fie vorba de tuneluri, sau camere.
Toate acestea au dus la un nou val de presiune, cu alte proteste urmând să aibă loc în mai. Pe fondul acestui curent, poliția și-a schimbat iar perspectiva și revine la o abordare „mai dură” față de ambasadă, prin declarația că nu ar putea asigura siguranța pentru mai mult de 500 de protestatari. Este clar că încearcă iar să descurajeze Beijingul, respectiv să le ofere un pretext celor de la consiliul local să dea aviz negativ.

















