Se încing iarăși spiritele în Gaza, după ce acordul de încetare a focului a căzut, iar operațiunile armate au reînceput. Israelienii s-au bucurat să audă planul președintelui american, care constă în relocarea populației locale din fâșie, pentru ca ulterior să dezvolte acolo o stațiune de lux. Pe cealaltă parte, țările arabe se opun vehement oricărui transfer de populație și încearcă să curteze aliați pe plan internațional, precum europenii, pentru susținerea inițiativei lor.
Premierul israelian și-a reluat în ultima săptămâna vizitele pe plan extern, după o perioadă în care a evitat să părăsească țara, pe fondul mandatului de arestare emis pe numele său de Curtea Penală Internațională.
Benjamin Netanyahu a mers la Washington pentru o întâlnire cu Donald Trump, unul dintre principalii săi aliați pe plan internațional în acest moment. Aceasta a fost deja al doilea tête-à-tête dintre cei doi de când americanul și-a preluat al doilea mandat. În februarie, Netanyahu a fost primul lider străin care s-a întâlnit cu noul președinte american, după învestirea acestuia în funcție.
Relația dintre cei doi a fost „presărată cu suișuri și coborâșuri”. În primul său mandat, Trump s-a mândrit cu abordarea pro-israeliană pe care el și echipa sa avut-o. Atunci, guvernul american și-a mutat ambasada în Israel de la Tel-Aviv la Ierusalim, după două decenii în care a tot amânat să ducă la capăt această promisiune. Totodată, SUA a recunoscut și anexarea Înălțimilor Golan de către Israel, în condițiile în care majoritatea țărilor acceptă că, „de jure”, acesta este teritoriu sirian.
Israelienii au fost recunoscători. Ei au numit străzi după Trump, chiar și echipe de fotbal. Este vorba de Beitar Ierusalim, formație conectată cu partidul de dreapta Likud, al premierului Netanyahu. Inclusiv acesta a declarat că o susține. Clubul de fotbal a încorporat numele lui Trump în denumirea sa oficială în 2018, după relocarea ambasadei americane la Ierusalim.
S-a speculat mult atunci pe seama dorinței liderului american de a se apropia de israelieni și Netanyahu. Unii au crezut că era vorba de a câștiga simpatia și suportul electoratului evanghelist din SUA, preponderent republican, dar totodată mari susținători ai sionismului.
Alții s-au întrebat dacă nu cumva a fost vorba despre „lobby-ul” israelian, care a „pompat” bani la alegerile din 2016. Din 2010 până la moartea sa în 2021, Sheldon Adelson a donat aproape jumătate de miliard de dolari în campaniile republicanilor, atât la prezidențiale, cât și la pentru Congres. Acesta a fost căsătorit cu Miriam Adelson, cea mai bogată femeie israeliană, ambii fiind mari sioniști.
Ea a primit „medalia libertății” în 2018, una dintre cele mai importante distincții în statul american. Ulterior, a continuat finanțarea către Trump și după trecerea în neființă a soțului ei. În 2024, aceasta a fost al treilea cel mai mare contribuitor la campania candidatului republican, cu peste 100 de milioane de dolari.
Tensiuni
Relația lui Trump cu Netanyahu s-a stricat în 2020, după ce cel din întâi a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Joe Biden. Trump nu a vrut să recunoască atunci rezultatul de la vot, pe care îl considera ilegitim. Netanyahu s-a numărat printre liderii străini care l-a felicitat pe Biden pentru victorie, în ciuda presiunii din partea lui Trump de a nu face acest gest, ci de a-i sprijini efortul de a bloca transferul de putere. Magnatul imobiliar s-a simțit trădat de Netanyahu.
În cartea „War” a marelui jurnalist american Bob Woodward, acesta a făcut o serie de dezvăluiri despre anii în care Trump a fost în opoziție, în așteptarea recâștigării funcției celei mai înalte în statul american. Se pare că miliardul îl critica la fiecare ocazie pe premierul israelian, supărat că după ce a făcut atâtea lucruri pentru țara din Orientul Mijlociu, a fost abandonat de Netanyahu.
Ulterior, odată ce devenea din ce în ce mai clar că republicanul are șanse bune de a reveni la Casa Albă, Netanyahu a făcut eforturi pentru a repara relația. În iulie 2024, israelianul a mers la reședința de la Mar-a-Lago a lui Trump, în ceea ce a fost prima întrevedere dintre cei doi în aproape patru ani.
Înaintea revenirii la Washington, în ianuarie 2025, echipa lui Trump l-a presat pe „Bibi” să accepte acordul de încetare a focului în Gaza, pentru ca americanul să se poată lăuda cu realizarea în discursul de la inaugurare. Prim-ministrul s-a conformat, dar între timp, înțelegerea cu Hamas a căzut, iar operațiunile militare au fost reluate.
Miza discuțiilor
Vizita de la Casa Albă a venit pentru Netanyahu după ce săptămâna trecută a fost la Budapesta, unde s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Conform presei maghiare, unul dintre subiectele principale ale discuțiilor dintre cei doi a fost planul lui Trump pentru Gaza. Mai exact, premierul evreu dorește să obțină sprijin pe plan internațional pentru inițiativa lui Trump, iar liderul de la Budapesta este unul dintre aliații săi cei mai importanți.
Luni, la Washington, Netanyahu a avut o agendă complexă, Gaza fiind o prioritate. Israelienii au căpătat speranțe mari, după ce Trump a anunțat chiar la precedenta întrevedere cu Netanyahu planul său ca SUA să preia controlul fâșiei disputate. Ulterior, populația locală, arabă, ar urma să fie relocată în țări din regiune, precum Iordania sau Egipt, pentru ca Hamasul să poate fi eliminat, dar și pentru a putea reconstrui toată infrastructura distrusă.
Trump a și postat un videoclip pe rețele de socializare, generat de inteligența artificială. Conținutul filmulețului era o serie de animații cu Gaza, care era renovată și reconstruită. Exista inclusiv un turn „Trump”, asemănător cu cele ridicate de mogulul imobiliar în SUA. Totodată, Netanyahu cu Trump stăteau la plajă, întinși pe un șezlong. Bineînțeles, clipul a provocat multă furie, iar lumea a spus că inițiativa Casei Albe ar fi o „epurare etnică”.
De data aceasta, vizita de la Washington a lui „Bibi” nu a mai adus o astfel de veste „șoc”. Ba chiar, cei doi lideri și-au anulat conferința de presă comună, planificată la finalul discuțiilor bilaterale.
Pentru israelieni, una dintre celelalte mize a fost negocierea eliminării taxelor vamale impuse de americani săptămâna trecută. Rata aleasă pentru produsele din Israel a fost de 17%, în condițiile în care guvernul de la Ierusalim anunțase în prealabil că elimine orice tarife vamale pentru bunuri importate din SUA. Trump a dat de înțeles că nu este încă pregătit să renunțe la noile taxe impuse, iar Netanyahu a precizat că se va strădui să cumpere mai multe bunuri americane, pentru a reduce excedentul comercial pe care îl are cu Statele Unite.
Macron, la Cairo
Presate de conjunctură, țările arabe au croit un plan al lor pentru Gaza, în speranța de a convinge actuala administrație americană să evite să implementeze proiectul său. În viziunea țărilor arabe, printre care s-au numărat Egipt, Iordania, sau Arabia Saudită, populația locală nu era strămutată. Statele arabe își asumau un rol important în efortul de reconstrucție, respectiv în administrarea teritoriului. Totodată, ei au promis și destructurarea și expulzarea Hamasului.
Miniștrii de externe din Marea Britanie, Franța, Italia și Germania au anunțat că sunt de acordul cu planul arabilor, care consta inclusiv într-o finanțare de peste 53 de miliarde de dolari pentru a reface tot ce s-a distrus.
Simultan cu călătoria lui Netanyahu pe pământ american, Emanuel Macron s-a deplasat în capitala Egiptului, acolo unde va avea un summit cu președintele Egiptului, mareșalul Abdel Fattah el-Sisi, și Regele Iordaniei, Abdullah II.
Macron a reiterat că țara sa se opune oricărui transfer de populații. Președintele el-Sisi a cerut de îndată oprirea focului în Fâșia Gaza. Cei trei au precizat că ceea ce se întâmplă în Palestina este o „urgență”. Discuțiile s-au axat pe încetarea ostilităților, respectiv pe redeschiderea coridoarelor umanitare către Gaza, Khan Yunis și alte orașe afectate.
Pentru liderul francez, vizita a avut mai multe implicații. Pe plan intern, aceasta l-ar putea ajuta să capete sprijin în rândul minorității musulmane din ce în ce mai importantă ca pondere, în populația țării. Există posibilitatea ca francezii să fie chemați din nou la urne, în eventualitatea în care guvernul ar cădea din nou, iar pentru Macron și partidul său, este important să recâștige electorat.
Pe plan extern, mizele sunt chiar și mai importante. Franța încearcă astfel să se poziționeze drept unul dintre principalii parteneri ai țărilor arabe, inclusiv cu dorința de a câștiga economic de pe urma relației. Macron a semnat un partneriat strategic cu el-Sisi, care va înlesni colaborarea dintre cele două țări. El se întinde pe domeniile sănătății, transportului și energiei.
Mutarea vine după ce în decembrie Franța a semnat un parteneriat strategic cu Arabia Saudită, iar în octombrie cu Qatar. Toate aceste inițiative vor aduce investiții atât în Orientul Mijlociu, cât și în „Hexagon”. Dar, poate la fel de important, îi oferă Parisului „soft power”, mai ales în contextul în care Europa încearcă să se afirme drept o putere pe plan internațional, Franța fiind unul din liderii UE.
