Noi tensiuni sociale în Israel după ce Parlamentul (Knesset) pune în dezbatere o lege prin care evreii ultra-ortodocși (haredi) nu sunt exceptați de a servi în armată. Istoric, aceștia au fost una din categoriile scutite de serviciul militar. Premierul Benjamin Netanyahu se află într-o poziție delicată, în sensul că trebuie să gestioneze simultan nemulțumirile formațiunilor Haredi, parteneri de coaliție guvernamentală, dar și resentimentele evreilor seculari, care sunt nevoiți să satisfacă serviciul militar.
În timp ce opinia publică internațională este atentă în special la situația din Fâșia Gaza, respectiv dacă se respectă acordul de încetare a focului, în rândul populației israeliene există tensiuni majore.
Timp de mai multe decenii, cetățenii haredi ai Israelului au fost scutiți de serviciul militar obligatoriu (inclusiv femeile), cu condiția îndeplinirii anumitor condiții, respectiv înscrierea la o yeshiva (școală religioasă evreiască).
Există anumite grupuri ale populației țării exceptate de la această obligație. Este vorba, de regulă, de minoritățile etnice și religioase (arabii musulmanii și creștini, sau beduinii de Negev).
În rândul evreilor, cetățenii haredi sunt privilegiați. Aceștia au fost scutiți prin lege de satisfacerea serviciului militar obligatoriu, pentru a se putea dedica studiului religios, deoarece pretind că, prin studiul Talmudului și prin rugăciuni, contribuie la siguranța națională a Statului Israel.
Conform ultimelor date, circa 13,5 – 14% dintre israelieni aparțin acestui segment de populație, respectiv aproximativ 1,3 milioane de oameni. Până în 2030, se estimează că ponderea lor va crește la 16%.
O falie în rândul populației evreiești
Gradul de religiozitate a cetățenilor evrei diferă de la o categorie la alta. Aproximativ 45% din evreii israelieni sunt considerați a fi seculari (hilonim în ebraică), o treime tradiționaliști (masorti’im), evrei ortodocși (dati’im), care au o pondere asemănătoare cu evreii ultra-ortodocși (haredi).
Percepția acestor grupuri legată de propria lor identitatea și felul în care practică iudaismul, respectiv se raportează la religie, diferă de la o categorie la alta. Conform unui studiu de la Pew Research Center, peste 90% dintre haredi se identifică mai întâi evrei și abia pe urmă israelieni.
La fel 80% dintre evreii dati’im, sau 59% din evreii masorti’im. De cealaltă parte, 59% dintre evreii hilonim se identifică mai întâi israelieni și abia pe urmă evrei.
Există diferențe între aceste grupuri și în legătură cu felul în care se manifestă de anumite sărbători, respectiv în ce măsură respectă anumite cutume religioase.
Dintre aceștia, ultra-ortodocșii erau singura categorie scutită în masă de obligația îndeplinirii serviciului militar obligatoriu, implicit de a fi rechemați în caz de război din poziția de rezerviști, așa cum a fost cazul în ultimii doi ani, în Gaza.
Firesc, această excepție acordată populației haredi a stârnit multe reacții negative de-a lungul anilor din partea celorlalți evrei, care nu beneficiau de clemența statului israelian.
Toate aceste sentimente negative față de ultra-ortodocși s-au amplificat odată cu criza recentă și incursiunea armatei israeliene în Gaza. Numeroși rezerviști israelieni au fost mobilizați de armată pentru lupta pe mai multe fronturi (existând operațiuni și în sudul Libanului), unii fiind rechemați chiar a doua sau a treia oară după ce primiseră permisiunea de a se reîntoarce acasă.
Demersuri
În conflictul din Gaza, Armata israeliană are nevoie de cât mai mulți soldați pentru a-și atinge obiectivele. Comandamentul IDF (Israeli Defence Force – numele oficial al forțelor armate ale țării) a comunicat recent că necesarul este de 12.000 de noi militari.
Tocmai pentru a evita situația ingrată de a rechema rezerviști care deja au luptat pe front, și a tempera, atfel, furia față de evreii haredi, establishmentul israelian pare hotărât să elimine privilegiile acordate acestei categorii și să îi cheme la arme.
Înalta Curte de Justiție a Israelului a dat o hotărâre, în martie 2024, că nu se vor mai putea finanța cursurile la yeshive pentru elevii care sunt eligibili pentru a fi încorporați, ceea ce echivalează cu o eliminare a excepției acordate ultra-ortodocșilor. Ulterior, pe 25 iunie 2025, aceeași instanța a dat o nouă hotărâre prin care a stabilit că IDF trebuie să îi încorporeze pe haredi.
Drept urmare, având cadrul legal bine stabilit, Armata Israelului a început să trimită ordine de încorporare ultra-ortodocșilor. Conform presei, peste 80.000 de haredi ar fi fost convocați, însă mare lor majoritate nu s-au prezentat. Dintre aceștia, o mică parte au fost arestați pentru gestul lor, ceea ce a „încins spiritele” în rândul comunității religioase.
Guvernul și legea
Pentru premierul Benjamin Netanyahu situația este cu adevărat una dificilă, din perspectiva calculelor politice. Acesta a reușit să formeze, în 2022, actuala coaliție parlamentară de dreapta, după mai mulți ani de instabilitate politică și patru rânduri de alegeri parlamentare anticipate.
Respectiva coaliție este, însă, una care abia întrunește minimul necesar de parlamentari pentru a avea majoritate, anume 60. Astfel, dacă pierde un singur ales, pierde majoritatea, ceea ce face majoritatea foarte fragilă.
În ultimii ani, după atacul terorist de pe 7 octombrie 2023, mai multe formațiuni de opoziție (precum partidul lui Benny Gantz) s-au alăturat guvernării în contextul formării unui „cabinet de război”, care avea ca scop inclusiv asigurarea unei majorități confortabile pentru a putea trece legi în Knesset. Acestea au părăsit între timp guvernarea, pe fondul nemulțumirilor față de Netanyahu.
Două din partidele actualei coaliții de guvernare sunt reprezentantele comunității haredi. Așadar, pentru a se menține la putere, premierul are nevoie de sprijinul ultra-ortodocșilor.
Pe de altă parte, Netanyahu și partidul său, Likud, se adresează în principal electoratului sionist, dar nu neapărat evreilor ortodocși (atât dati’im, cât și haredi). Pentru votanții Likud, decizia încorporării ultra-ortodocșilor e una populară, tocmai pentru a prelua și aceștia o parte a „poverii războiului”.
În luna iulie, Shas și Yahadut HaTorah, cele două formațiuni haredi, au anunță că renunță la posturile lor de miniștri din guvern, în semn de protest față de ultimele demersuri de mobilizare a ultra-ortodocșilor. Cele două au rămas momentan aliate cu Likud, Tikva Hadasha și Otzma Yehudit (cele trei formațiuni de la guvernare), anume nu vor vota contra guvernului pentru a declanșa alegeri anticipate.
Protestul de la Ierusalim de ieri al evreilor haredi („Marșul milionului”) a fost organizat după anunțul că săptămâna viitoare urmează să fie dezbătută în Knesset noua lege de mobilizare a populației, care nu ar include cele două mari deziderate ale comunității ultra-ortodocse, anume exceptarea în mod permanent de la încorporare, respectiv finanțare suplimentară.
Din dorința de a păstra actuala coaliție, Netanyahu a declarat că Likud va vota contra proiectului, pentru a mulțumi formațiunile haredi. Yair Lapid, liderul opoziției, a părut că susține legea în formatul actual, anume fără excepția mult răvânită de ultra-ortodcși, ceea ce ar putea decisiv pentru trecerea legii. Punerea în dezbatere publică a legii este doar primul pas, momentul decisiv fiind votul din plenul Knessetului.
