Poporul israelian comemorează marți, într-o manieră discretă, doi ani de la atacul Hamas care a declanșat războiul din Gaza. Există speranțe de încheiere a conflictului. 48 de ostatici israelieni sunt încă în captivitate, în timp ce armata israeliană pare epuizată, iar numărul morților palestinieni continuă să crească.
Sărbătoarea națională și religioasă „Sukkot” și festivalul evreiesc al recoltei aferent a determinat închiderea majorității afacerilor din Israel pentru o zi. Guvernul a amânat, însă, pentru 16 octombrie, după sfârșitul sărbătorilor importante iudaice din această perioadă, comemorarea oficială a debutului traumatizantului război din Gaza.
Cu toate acestea, astăzi a fost o zi importantă. Au avut loc adunări discrete în unele kibbutz-uri israeliene din apropierea Gazei, care au avut de suferit cel mai mult în timpul masacrelor comise de Hamas din 7 octombrie 2023. De asemenea, au fost diverse evenimente informale în toată țara.
În Rehovot, la sud de Tel Aviv, un grup de aproximativ 20 de alergători îmbrăcați în tricouri cu mesaje de eliberare a ostaticilor au alergat dimineața pe un traseu popular din jurul orașului, unde este și casa lui Nimrod Cohen, un soldat aflat în captivitate. Mașinile care treceau claxonau în semn de solidaritate.
La Kfar Azza, un mic kibbutz aflat la mai puțin de trei kilometri de Gaza, unde cel puțin 62 de oameni au fost uciși și alți 19 luați ostatici acum doi ani, zeci de locuitori au organizat o comemorare. Aceasta a început cu un moment de reculegere la ora 6:29 dimineața, fix la ora la care acum doi ani, într-o sâmbătă dimineață, Hamas a lansat mii de rachete, copleșind sistemul de apărare aeriană al Israelului.
Ce s-a întâmplat acum doi ani
Sub acoperirea acelui atac aerian s-a desfășurat principala operațiune a Hamas: o invazie a mii de militanți care au năvălit peste gardul care separă Gaza de orașele de frontieră israeliene și de zeci de mici comunități agricole. Teroriștii Hamas au pătruns în casele oamenilor și i-au ucis pe locuitori. Totodată, s-au năpustit și au împușcat tinerii prezenți la un festival de muzică, respectiv au luat sub stăpânire baze militare israeliene.
În total, aproximativ 1.200 de persoane au murit atunci. Majoritatea acelor erau civili, iar alți 250 au fost luați în captivitate. A fost cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului și, totodată, s-au înregistrat cele mai multe pierderi de vieți evreiești de oriunde din lume de la Holocaust încoace.
Dar Israelul, șocat, s-a mobilizat pentru a declanșa o ripostă militară devastatoare care a ucis peste 67.000 de palestinieni, inclusiv civili și combatanți, potrivit ministerului sănătății din Gaza. Au fost răniți zeci de mii de oameni și mii de clădiri au fost distruse. De altfel, o mare parte din infrastructura teritoriului – și peisajul său – a fost redusă la moloz, nisip și resturi.
Consecințe
Războiul i-a forțat pe palestinienii din Gaza să fugă din fața atacurilor israeliene, adăpostindu-se într-un presupus refugiu în alte părți ale Fâșiei, doar pentru a fi nevoiți apoi să fugă din nou.
Penuria de alimente și obstacolele în calea aprovizionării și distribuției ajutorului umanitar către locuitorii din Gaza au determinat un grup internațional de experți în crize alimentare să declare în august că o parte din enclavă se confrunta cu foamete.
În Israel, războiul și eșecul prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a-l încheia în schimbul eliberării ostaticiilor rămași – în ciuda sondajelor care arătau un sprijin larg pentru acest lucru – au divizat profund societatea și au exacerbat fisurile care existau înainte de 7 octombrie.
Mulți israelieni susțin că Benjamin Netanyahu a prelungit războiul, renunțând la oportunitățile de încetare a focului chiar și după decapitarea conducerii Hamas, pentru a menține coaliția cu Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich și a-și extinde astfel puterea.
Conflictul prelungit i-a obligat pe rezerviștii israelieni să efectueze mai multe misiuni îndelungate, epuizând economia și punând în pericol viețile a mii de soldați, în timp ce a inflamat resentimentele de lungă durată ale evreilor ultraortodocși (Haredi), scutiți în trecut de serviciul militar.
Controverse legate de modul de acțiune al Israelului
Conduita Israelului în război, inclusiv numărul enorm de victime și imaginile groaznice cu copii și alte persoane ucise și mutilate în Gaza, precum și declarațiile aliaților de extremă dreapta ai premierului Netanyahu referitoare la dorința lor de a depopula și anexa teritoriul, au generat acuzații pe scară largă, inclusiv din partea unei comisii a Națiunilor Unite și a Amnesty International, potrivit cărora Israelul comite un genocid.
Israelul neagă acest lucru și insistă că armata sa lucrează pentru a proteja civilii palestinieni, inclusiv prin avertizarea acestora cu privire la atacurile sale. De asemenea, acuză luptătorii Hamas că pun în pericol civilii luptând din spatele spitalelor și școlilor.
Luni, la Roma, Secretarul de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin, într-un interviu acordat ziarului „L’ Osservatore Romano”, a criticat aspru ceea ce a numit „masacrul în curs” din Gaza. El a acuzat armata israeliană că ignoră „faptul că vizează o populație în mare parte lipsită de apărare”.
Izolarea Israelului pe plan internațional
Indignarea față de războiul din Gaza a alimentat o creștere globală a antisemitismului și a violenței împotriva evreilor. Aceasta a inclus uciderea unui bărbat în vârstă la un marș în Boulder, Colorado, în sprijinul ostaticilor israelieni.
Totodată, doi angajați ai Ambasadei Israelului în Washington, D.C. au fost asasinați în fața unui muzeu evreiesc. În plus, doi credincioși prezenți la o sinagogă din Manchester, Anglia, au fost omorâți într-un atentat terorist chiar în ziua de Yom Kippur, cea mai sfântă din calendarul evreiesc.
Continuarea războiului a accentuat izolarea Israelului pe scena mondială. Acest lucru a fost mai evident ca niciodată la sfârșitul lunii septembrie, când 10 țări, inclusiv aliați tradiționali precum Marea Britanie, Canada, Franța și Australia, au recunoscut pentru prima dată statalitatea Palestinei.
Situația din prezent
Cu toate acestea, din anumite puncte de vedere, aspirațiile politice palestiniene par mai îndepărtate ca niciodată. Atacurile de pe 7 octombrie i-au împins pe politicienii israelieni tot mai multe spre partea dreapta a eșichierului politic. Mulți liberali care ar fi putut aparține odată taberei pacifiste israeliene au adoptat și o viziune mai tranșantă și astfel a crescut numărul celor care se opun unui stat palestinian la granița cu Israelul.
În ciuda speranțelor realiste și a declaraților tot mai dese despre o posibilă pace, adevărul de ambele părți ale graniței dintre Israel și Gaza, războiul pare departe de a se fi încheiat.
La Deir al-Balah, în Fâșia Gaza, avioanele de luptă israeliene au putut fi auzite zburând la ora 1 dimineața și apoi din nou după ora 5:30 dimineața. La răsăritul soarelui, s-au auzit focuri de armă în partea de est a orașului, alături de explozii ocazionale de artilerie.
După ora 7 dimineața, sirenele de rachetă au sunat în Netiv HaAsara, o comunitate israeliană de la granița nordică a Gazei, iar armata israeliană a declarat că un proiectil a căzut în zonă.
În Kfar Azza, momentul de reculegere al comunității, la ora 6:29, a fost departe de a fi liniștit, deoarece dronele zumzăiau, elicopterele zburau și se auzeau mai multe explozii.
„Unii spun că ceea ce s-a întâmplat va fi internalizat în timp, dar pentru mine este mai puternic ca niciodată”, a spus Nitzan Kaner, 37 de ani. Aceasta a declarat că s-a ascuns timp de aproximativ 30 de ore într-un adăpost când Hamas a atacat. Marți dimineață, ea a spus că a avut o noapte nedormită: „Nu puteam să nu mă gândesc la ceea ce am trăit.”
Palestinienii așteaptă și ei cu „sufletul la gură” să vadă dacă se va materializa propunerea de încetarea focului. În ciuda cererilor lui Trump ca Israelul să nu mai bombardeze Gaza în așteptarea eliberării ostaticilor, loviturile pe fâșie au continuat. Ministerul Sănătății din Gaza a declarat că cel puțin 19 persoane au fost ucise de Israel în ultimele 24 de ore, inclusiv două persoane care căutau ajutor.
