Tensiune la Bruxelles după contrele dintre popularii europeni, pe de o parte, Renew Europe și socialiștii, pe de altă parte. Popularii și-ar dori reguli și prevederi mai lejere cu privire la țintele climatice și proiectele legate de mediu, impuse de Uniunea Europeană. De cealaltă parte, partenerii lor politici sunt nemulțumiți de această forțare și amenință cu ruperea coaliției.
„Green Deal”- ul european este mărul discordiei zilele acestea, existând nemulțumiri concrete la nivelul întregii Uniuni față de programul de legi menit să reducă emisiile de dioxid de carbon sau să creioneze alte obiective ecologice.
Fie că e vorba de opoziția anumitor politicieni sau de critici ale votanților în general, Comisia Europeană întâmpină tot mai multă rezistență la agenda sa verde.
Din acest motiv, Bruxelles- ul a fost nevoit să facă mai multe concesii. Fie că este vorba despre Legea anti-greenwashing sau de Directiva privind afirmațiile legate de mediu, toate acestea au suferit lovituri din plin în ultimele zile.
Ursula von der Leyen este supusă presiunilor venite din partea propriei familii politice, Popularii Europeni, care au adoptat o abordare mai dură față de „propunerile verzi” în încercarea de a nu pierde electorat în fața altor partide de dreapta.
Nu este însă singura problemă. Dacă șefa Comisiei face concesii prea multe în fața taberei „anti-Green Deal”, există riscul ca restul familiilor politice europene, care compun actuala coaliție majoritară la Bruxelles, să își retragă sprijinul politic pentru actuala conducere.
Atât cei de la Renew Europe, familia politică liberală de centru (din care face parte și partidul lui Emmanuel Macron), cât și Socialiștii Europeni au dat semnale clare de insatisfacție față de o astfel de schimbare venită din partea Comisiei și amenință cu un răspuns pe măsură.
Pe de altă parte, există tot mai multe indicii că leadership-ul francez ar dori o relaxare a țintelor climatice asumate de Uniunea Europeană prin Acordul referitor la mediu de la Paris, din 2015.
Mai multe publicații internaționale au scris că, la Summitul Consiliul European de joi, 26 iunie 2025, de la Bruxelles, Emmanuel Macron și echipa au încercat să negocieze cu alte state să obțină sprijin.
Nu în ultimul rând, în cazul în care coaliția europeană se rupe, există speculația că Ursula von der Leyen și Popularii Europeni ar putea să rămână la putere printr-o alianță cu celelalte familii politice de dreapta.
Un prim pas înapoi: prevederea „anti-greenwashing”
„Greenwashing” poate fi definit ca practica anumitor entități de a se promova drept prietenoase cu mediul înconjurător sau susținătoare a politicilor verzi, fără a face însă nimic concret.
Este vorba despre companii care investesc mult mai mult în campanii publicitare, menite să le portretizeze drept apărătoare ale mediului, și mai puțin în planuri sau măsuri prin care chiar să devină mai eficienți din punct de vedere al gestionării resurselor, respectiv reciclare etc.
Concret, a existat o propunere legislativă la nivelul Uniunii Europene pentru a contracara această practică, cu scopul de a le „pune la punct” pe companiile care uzează această strategie.
Este vorba despre Directiva privind afirmațiile legate de mediu. Prin aceasta, întreprinderile ar fi fost nevoite să ofere dovezi concrete cu privire la orice declarații despre mediu promovau, spre exemplu reclame despre cât de verzi ar fi ele și așa mai departe.
Comisia a ezitat săptămâna trecută și a anunțat, vineri, că nu va susține directiva, întrucât nu ar dori ca micro-întreprinderile să fie nevoite să se conformeze cu ea, așa cum prevedea textul inițial.
Această poziție a deschis cutia Pandorei, creându-se confuzie la nivel general în UE cu privire la intențiile viitoare ale Comisiei, anume dacă renunță de tot la Directivă sau doar la anumite secțiuni ale ei.
Pe fondul acesta a apărut și nemulțumirea celor de la Renew, a Socialiștilor, dar mai ales a Verzilor, care sunt însă cea mai mică familie politică din cele patru ale coaliției.
Între timp s-a produs un efect de domino. Guvernul italian a anunțat că nu va mai sprijini în Consiliu propunerea, pe care inițial o agrease. Răzgândirea s-ar fi produs tocmai din cauza stângăciei Comisiei și a lipsei clarității.
Efectul schimbării de poziție a Italiei este unul decisiv. Concret, nu mai există suficient sprijin la nivelul Consiliului European. Astfel, președinția Consiliului, deținută de Polonia în primele șase luni ale anului, nu poate merge mai departe cu proiectul de lege.
Acum, Comisia încearcă să salveze proiectul, anunțând că directiva nu va fi retrasă și că va urma o sesiune de consultare finală cu țările UE în Consiliul, respectiv cu parlamentarii europeni.
Aceasta ar putea fi doar o strategie a Comisiei pentru a cea impresia că se luptă pentru agenda verde. Întâmplător sau nu, premierul italian Giorgia Meloni, ceea care a luat hotărârea care poate îngropa de tot directiva este parte a familiei europene a Conservatorilor și Reformiștilor.
Anul trecut, aceasta a dorit să intre în coaliția majoritară de la Bruxelles, existând voință și din partea Ursulei von der Leyen, dar și a Popularilor, principala familie europeană de centru-dreapta.
Cei care s-au opus vehement atunci au fost însă chiar Socialiștii și cei de la Renew, care considerau familia politică a lui Meloni drept una de extremă dreaptă. În cazul în care s-ar sparge actuala coaliției, Popularii Europeni și Conservatorii ar avea nevoie și de familia Patrioților Europeni, respectiv de cea a suveraniștilor.
Pentru Popularii Europeni, deși au apelat la aceste grupării pentru a trece legislație în Parlamentul European în domenii precum combaterea imigrației ilegale, o alianță cu aceste familii europene ar fi nerealistă, din cauza mai multor nepotriviri doctrinare, precum problema însăși existenței Uniunii Europene sau atitudinea față de Rusia.
Acordul climatic de la Paris, în pericol?
În mod simultan, în mod surprinzător, au apărut mai multe articole de presă despre dorința Franței de a modifica angajamentele asumate de Uniunea Europeană în Tratatul de la Paris pentru mediu, din 2015.
Surpriza vine în contextul în care Emmanuel Macron a fost, de-a lungul celor două mandate ale sale de președinte, un susținător al politicilor verzi. Totodată, în timp ce familia sa europeană, Renew, critică șefia Comisiei pentru pozițiile sale „anti-greenwashing”, Macron și cu echipa sa de la Palatul Élysée forțează o relaxare a agendei ecologice.
Francezii au încercat ieri, la Summitul Consiliul European, să forțeze o modificare, încercând să atragă cât mai multe alte state în barca lor. Foarte probabil, motivul din spatele acestei transformări este faptul că țintele și prevederile trecute în acord dăunează serios competitivității Europei. Astfel, este tot mai greu pentru Uniune să facă față rivalilor săi economice.
Acordul de la Paris a fost văzut la vremea sa ca o mare realizare în domeniul protecției planetei și a combaterii schimbărilor climatice, deoarece fusese parafat de mai toate marile puteri ale lumii, în frunte cu SUA. La un deceniu de atunci, cu mici excepții, majoritatea semnatarilor par că ignoră angajamentele asumate atunci.
În cazul Uniunii Europene, însuși „Green Deal” -ul, inițiativă de anvergură a Comisiei Europene, s-a inspirat din Tratatul de mediu de la Paris. Astfel, renunțarea la obiective precum „neutralitatea emisiilor de carbon” (să nu produci mai mult dioxid de carbon în atmosferă decât oxigen produs de natură) până în 2050 ar afecta din plin Green Deal – ul.



















