UPDATE: Surpriză mare! Votul pentru învestirea noului guvern nu a trecut! Deși coaliția avea 328 de aleși, doar 310 au votat pentru. Urmează un al doilea vot, care probabil nu va avea loc astăzi, unde Merz va avea nevoie să obțină majoritatea absolută de 316 voturi. În eventualitatea în care Cabinetul nou nu e confirmat nici a doua oară, atunci va exista o perioadă de 14 zile în care va trebui numit un nou candidat pentru cancelar. Apoi, în cazul în care după cele două săptămâni nu este nimeni ales, se vor organiza din nou alegeri legislative. Este o lovitură mare pentru Merz, care urma să meargă la Bruxelles zilele viitoare pentru întâlniri cu liderii UE și NATO.
Articol inițial:
În februarie, creștin- democrații lui Friedrich Merz au câștigat alegerile federale cu 28,5% și au surclasat Alternativa pentru Germania (AfD), care a obținut 20,8%. Au urmat luni de negocieri detaliate între creștin-democrați și socialiști, partidul de pe locul trei cu 16,4%, care s-au finalizat cu un acord de guvernare. Cele două formațiuni vor avea mai multe provocări de rezolvat, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.
Privită de mulți ca principala forță a Uniunii Europene, Germania va avea un nou leadership după 4 ani în care fostul cancelar, Olaf Scholz, nu a reușit în ochii multora să se ridice la înălțimea așteptărilor. Acest lucru, de altfel, s-a văzut și în clasamentul final de la alegeri legislative, unde Partidul Social-Democrat a luat cu aproape zece procente mai puțin față de 2021.
A treia economie a lumii, Germania stagnează deja de aproape patru ani, iar previziunile nu sunt nici ele foarte optimiste, dată fiind introducerea noilor taxe vamale de către SUA. O eventuală creștere a tarifelor ar avea efecte și mai aspre.
Inflația generată de restricțiile împotriva răspândirii COVID 19 și de războiul din Ucraina au avut și ele un mare impact asupra situației. Pentru nemți, cea mai mare lovitură a fost renunțarea la importul de gaz rusesc.
Înainte de februarie 2022, aproximativ 55% din gazul care era consumat în țară provenea din Rusia. După declanșarea agresiunii militare, Berlinul a hotărât să se reorienteze către alte surse, pentru a nu mai alimenta mașinăria de război a Kremlinului. Aceste alternative au fost însă mai scumpe.
Aspectul acesta a fost o lovitură puternică în special pentru industria din aceea țară. Totalul de bunuri fabricate a scăzut cu 10% față de ceea ce era acum zece ani. Costurile de producție au crescut și ele inevitabil, iar asta a determinat o scădere a competitivității marilor companii nemțești.
Reînarmarea, o prioritate
Noul cancelar și-a făcut campanie pe ideea de reînarmare, una dintre cheile succesului său. Scholz promisese în 2022 un proiect de peste 100 de miliarde de euro dedicat pentru acest scop.
Problema fostului guvern a fost însă că nu au reușit să „țină pasul” cu planul lor și astfel au rămas în urmă față de obiectivele stabilite. Din informațiile apărute în presă, Scholz a evitat să „meargă până la capăt” întrucât i-a fost teamă să nu rămâne în istorie drept cancelarul care să fi reînarmat Germania.
După Cel de-al Doilea Război Mondial, Bundewehr (Armata) nu a mai fost niciodată înzestrată la același nivel, tocmai pentru a se evita orice eventuală situație de acel gen. Acum, cu creșterea AfD, riscul era cu atât mai mare, iar Scholz nu a vrut să își asume nimic.
Pentru Merz, situația este diferită. Acesta se trage din filonul atlantist al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care a dominat formațiunea de-a lungul istoriei. În timp ce francezii au propus de mai multe crearea unei armate europene, nemții, deseori cu creștin-democrații la putere, au refuzat inițiativa.
Viitorul cancelar a militat insistent pentru alianța NATO. Implicarea Germaniei, inclusiv prin reînarmare, va fi una sporita în noul său mandat. Rolul acesteia va fi cu atât mai important cu cât este posibil ca Statele Unite să își reducă prezența militară pe continent.
Prin posibilitatea oferită de Comisia Europeană, Germania a apelat zilele trecute la activarea clauzei de excepție pentru deficitul bugetar, alături de 11 alte state. Astfel, va avea mai multă flexibilitate inclusiv cu privire la fondurile din programul ReArm Europe / Readiness 2030 al UE (800 de miliarde de Euro în total).
Rolul Uniunii Europene în lume
În contextul tensiunilor pe plan mondial, noul cancelar va dori să joace un rol important cu privire la soarta întregii Uniuni. Cu privire la acest subiect, avantajul față de predecesor său este faptul că avea un partener mai apropiat la șefia Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen provine și ea tot din aceeași formațiune politică precum Merz, aspect ce nu era valabil pentru Scholz. E de așteptat să existe o colaborare strânsă între cei doi creștin-democrați, mai ales cu privire la strategia europeană.
Date fiind tarifele vamale și posibilitatea ca SUA să reintroducă rate de taxare mai mari din iulie, Uniunea Europeană încearcă astfel să încheie acorduri comerciale cu cât mai multe state terțe. În felul acesta, speră să contrabalansa efectele barierelor comerciale impuse de Statele Unite, respectivă să atragă parteneri dornici să se reorienteze pe plan economic.
Există negocieri în curs cu asociația Mercosur, din care fac parte țările sud-americane Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay sau Bolivia. La acestea se adaugă și discuțiile cu India, țară pe care von der Leyen a vizitat-o recent tocmai cu acest scop, dar și Indonezia, sau Australia.
La toate acestea, se poate adăuga pe listă și o eventuală redeschidere a negocierilor cu China, care dă semne tot mai multe de reapropiere față de Europa. Beijingul dorește astfel să „tragă” Europa cât mai departe de americani.
Problema cu aceste acorduri este, însă, că se ajunge foarte greu la un consens cu toate țările Uniunii Europene. O coordonare mai apropiată între Berlin și Bruxelles ar putea avea ca efect o „deblocare” a anumitor obstacole, prin presiunea suplimentare pe care cea mai mare țară a UE ar putea-o pune.
Mai mult, nu este exclus ca Merz să forțeze și o eliminare a nevoii de consens, cu privire la anumite luate în cadrul Uniunii Europene. Nu de puține ori în ultimii ani, au existat spețe în care hotărâri importante nu au putut fi luate din cauza refuzului unei singure țări.
Aceste acorduri comerciale ar fi foarte importante pentru Germania, întrucât este statul care exportă cele mai multe mașini la nivel mondial. Respectivele înțelegeri economice ar facilita comerțul, ceea ce ar crește cererea pentru autovehicule. Ar fi un „boost” binevenit pentru industria auto nemțească, care să se resimtă și într-o eventuală creștere economică.
Provocări interne
Chiar dacă formațiunea creștin-democrată s-a impus la ultimul scrutin, reușind cu succes să „pareze” presiunea venită din partea noii administrații americane, negocierile îndelungate pentru formarea noului guvern nu i-au ajutat.
În cele peste două luni de la alegeri, AfD a crescut constant în sondaje, unele măsurători indicând chiar o egalitate cu CDU. Venirea în mod oficial la putere a partidului lui Merz va schimba dinamica, dar va trebui totodată să fie acompaniată de măsuri concrete.
Una dintre temele sensibile, care a propulsat AfD în poziția actuală, este migrația. Merz a avut în programul său mai multe inițiativă pentru a putea contracara problema, precum înăsprirea controalelor la granița țării.
Totodată, noua conducere va încetini tranziția „verde” și dorește și redeschiderea centralelor energetice nucleare. Problema pentru creștin-democrați este însă dezacordul cu partenerii de stânga, atât socialiștii, cât și verzi, ale căror votri sunt necesare pentru obținerea majorității calificate.
Măsurile sunt menite în principal pentru a înlătura fel și fel de restricții puse asupra întreprinderilor. Mai exact, cei de la CDU sunt conștienți că este esențială revenirea pe trend ascendent, în ceea ce privește creșterea economică. Aceasta ar fi totodată și cea mai bună formă de a împiedica creșterea și mai mare a AfD-ului.
