Dosarul deschis de Secția pentru militari a DNA împotriva gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu, în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, într-un dosar cu un prejudiciu de peste 2,4 milioane de euro, a pornit de la un dosar în care a fost cercetat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), au declarat surse judiciare pentru „Independent news”.
Din comunicatul DNA nr. 98/VIII/3 din 15 februarie 2025, faptele au fost săvârșite de gl. Zisu, șeful Comandamentului Logistic Întrunit (CLÎ), și complicii său în perioada martie/noiembrie 2022- decembrie 2023.
Cu toate acestea, gl. Zisu a fost chemat la audieri abia în 14 februarie, după mai bine de 1 an de zile. „Independent news” a aflat motivul pentru care procurorii de la Secția militară a DNA au avansat atât de greu cu ancheta.
Dosarul Arafat
Dosarul deschis pe numele gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu se bazează, după cum spuneam, pe probe obținute în cursul unei anchete care-l viza pe Raed Arafat, șeful DSU. Despre acest dosar a scris cotidianul „Libertatea”, în data de 11 mai 2020.
Potrivit ziarului, între decembrie 2019 și februarie 2020, calculatoarele mai multor ofițeri superiori de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), actual Departament pentru SItuații de Urgență (DSU), au fost ridicate, printr-o hotărâre judecătorească, și apoi percheziționate informatic la secția DNA militar.
Ancheta a fost condusă de procurorul Marius Cătălin Strîmbei. „În perioada decembrie 2019 – februarie 2020 au avut loc și audieri, iar unii dintre ofițeri au început să povestească la DNA cine i-a pus să întocmească favorabil pentru anumite firme caietele de sarcini și cum s-a anulat câștigătorul unei licitații de 600 de milioane de euro pentru autospeciale, după ce n-a luat contractul cine trebuia”, au relatat pentru „Libertatea” surse din IGSU/DSU.
Valoarea totală a achizițiilor a fost de aproximativ 623 de milioane de euro, conform informațiilor Libertatea.
Este vorba de achiziții autoutilitare de intervenție, din bani europeni:
- contract cadru de 600 de milioane de euro – procedură câștigată de firma poloneză WISS și anulată.
- achiziții de containere de căutare salvare – contract de 20 de milioane de euro câștigat de Deltamed.
- achiziții pentru pandemia Ebola – contracte de aproximativ 3 milioane de euro.
Imunitate la achiziții
Pe 18 aprilie 2020, aparent din senin, Raed Arafat a cerut, într-o declarație publică la Digi 24, imunitate în fața procurorilor pentru orice persoană care comite abateri de la regulile achizițiilor publice, abateri mărunte, birocratice, cum le-a caracterizat el.
În aceeași declarație în care a solicitat imunitate, Arafat a vorbit, fără să fie clar care e contextul, despre achizițiile masive din fonduri europene făcute de IGSU pentru dotare, în ultimii ani.
La câteva zile, două asociații ale magistraților au reacționat, avertizând că ceea ce fac Raed Arafat și dr. Adrian Streinu- Cercel, care ceruse, la rândul său, exceptare la achizițiile publice, este o presiune pe justiție.
Procurorul Marius Cătălin Strîmbei a continuat ancheta împotriva lui Arafat, ba chiar a accelerat-o după ce a fost împuternicit în fruntea Secției Militare a DNA, pentru o perioadă de șase luni, prin avizul dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în data de 26 ianuarie 2021.
După cele șase luni împuternicirea sa nu a fost prelungită, iar dosarul Arafat a fost blocat, susțin sursele „Independent news”.
Dosarul Zisu
În cadrul anchetei ce viza achizițiile de la IGSU/DSU, procurorul Marius Cătălin Strîmbei a descoperit o serie de ilegalități săvârșite de gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu, printre care cele legate de Cimitirul Ghencea Militar, cercetate în prezent de DNA militar, dar și o serie de nereguli legate de investițiile efectuate în bazele militare ale SUA de pe teritoriul României, au informat sursele judiciare ale „Independent news”.
El a deschis dosar pe numele gl. Zisu fără să-și anunțe superiorii. Administrativ, procurorii sunt sub tutela șefilor din parchete.
La un moment dat, după ce Strîmbei obținuse tot materialul probator împotriva gl. Zisu, a fost chemat la ordin de către Crin Bologa, la acea vreme procuror- șef al DNA.
Pentru a trimite dosarul în instanță, rechizitoriul trebuia semnat de Bologa. Semnătură pe care Strîmbei nu a primit-o. Ba chiar, spun sursele noastre, a fost muștruluit de procurorul- șef al DNA, care i-a spus că trebuia să aprobe toate măsurile dispuse în dosarul Zisu (în special mandate de supraveghere, interceptări etc.)
După acest moment, dosarul Zisu i-a fost luat procurorului Strîmbei și ancheta s-a blocat. Ulterior, Strîmbei a fost mutat la Secția Parchetelor Militare din cadrul PÎCCJ, deoarece devenise incomod.
La sfârșitul anului trecut, procurorul Marius Cătălin Strîmbei a cerut să fie primit în audiență de către Procurorul General al României și de către procurorul- șef al DNA și a cerut finalizarea dosarului Zisu prin trimiterea în judecată. Ca argument a adu faptul că rechizitoriul este complet, materialul probator este finalizat, iar dosarul este foarte solid.
El ar fi argumentat, spun sursele „Independent news”, cu faptul că ilegalitățile referitoare la investițiile în bazele militare ale SUA din România ar putea reprezenta o vulnerabilitate în relația cu partenerul strategic al țării noastre. El ar fi amenințat că, dacă Secția militară a DNA nu deblochează dosarul Zisu în 24 de ore, va ieși cu întreaga poveste în presa națională și internațională. Așa se face că, în 14 februarie a.c., gl Zisu a fost chemat la audieri de Secția militară a DNA. Procuror de caz a fost desemnat gl. bg. Mircea Adrian, o veste bună pentru învinuit.
Procurorul de caz
Gl. Zisu a preluat conducerea CLÎ din 2004 și a construit cu migală o rețea de interese, formată din politicieni și magistrați, menită a-i asigura protecție politică și juridică. Celălalt pilon important al rețelei a fost gl. Marian Hăpău, fostul șef al serviciului secret al Armatei, DGIA, care l-a protejat informativ pe gl. Zisu.
De menționat că procurorii DNA cercetează fapte petrecute între 2022-2023, adică după ce gl. Hăpău a trecut în rezervă, în iulie 2022. Singura explicație este faptul că acesta beneficiază în continuare de protecție.
Adrian Mircea
Procurorul militar gl. bg. Adrian Mircea, spun sursele noastre, a fost ajutat de gruparea Zisu- Hăpău, dar și de Codruț Olaru și Laura Codruța Kovesi, să devină procuror militar prin anii 2017 – 2018, după o carieră controversată ca procuror DIICOT. A primit gradul de locotenent- colonel și, în doar 5 ani, a ajuns general.
Până în decembrie 2023, procurorul militar Adrian Gr. Mircea a activat în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București (PMCMA).
Începând cu vara anului 2023 a fost detașat la DNA și a îndeplinit, cu delegație, funcția de procuror șef al Serviciului privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari din DNA. Ulterior, în 15 mai 2024, a fost numit șef al Serviciului.
Ultima funcție deținută în cadrul PMCMA a fost cea de locțiitor/adjunct al procurorului general militar al PMCMA, Paul Truică, când ambii au fost avansați de la gradul de colonel la gradul de general de brigadă cu o stea. Decretul de avansare a pentru col. Mircea Adrian poartă nr 1.495 din 28 noiembrie 2023.
Avansarea lui Adrian Mircea la gradul de general a fost posibilă cu avizul de securitate dat de DGIA, serviciul secret al Armatei, aflat sub controlul gl. Marian Hăpău, care, după ce s-a pensionat în iulie 2022, a lăsat un apropiat la conducere.
Pe 29 noiembrie 2024, Adrian Mircea a fost decorat, de către fostul președinte Klaus Iohannis, cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari.
