Doi bărbați au fost condamnaţi în lipsă, luni, la Chişinău, pentru trafic de influenţă şi sunt daţi în urmărire generală, a anunţat Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova. Ei sunt acuzați că ar fi cerut şi primit câte 15.000 de euro/adult şi 7.000 de euro/copil pentru a facilita dobândirea cetăţeniei române, relatează News.ro.
Cei doi le-au spus unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse că au influenţă asupra funcţionarilor de la Consulatul României din Odesa şi de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din Bucureşti.
În total, cei doi ar fi câştigat ilegal peste 170.000 de euro. Procuratura Anticorupţie nu a făcut publice numele lor.
„Banii erau destinaţi pentru a-i face (pe funcţionarii români – n.r.) să accepte depunerea dosarelor pentru redobândirea cetăţeniei române de către cetăţenii ruşi, ca dosarele să fie lucrate în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor, pentru aprobarea ordinului de acordare a cetăţeniei române şi depunerea fără rând a Jurământului de credinţă faţă de Statul Român la entitatea consulară, pentru depunere fără rând a Jurământului fiind percepută o taxă suplimentară ce varia între 1.500 şi 1.700 de euro”, au arătat procurorii.
Unul dintre inculpaţi găsea potenţialii clienţi şi transmitea documentele celuilalt, care „asigura influenţa presupusă asupra funcţionarilor consulari”.
Ce pedepse au primit inculpații
Faptele s-ar fi petrecut între 2016 şi 2018. Procurorii au documentat şase, respectiv zece cazuri în care cei doi au fost implicaţi.
Unul dintre bărbaţi a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, dintre care trei ani cu suspendare, cu un termen de probă de 3 ani.
Celălalt inculpat a primit 7 ani şi 6 luni de închisoare, din care 3 ani şi 9 luni cu suspendare, cu acelaşi termen de probă.
Ambii şi-au pierdut dreptul de a oferi consultanţă pentru obţinerea actelor publice: primul pe o perioadă de patru ani, al doilea pentru cinci ani. Totodată, instanţa a dispus confiscarea a 15.000 de euro de la primul şi 50.000 de euro de la al doilea.
Sentinţa poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru din Chișinău în termen de 15 zile. Cei doi, care au negat acuzaţiile, au fost daţi în căutare pentru a fi reţinuţi şi plasaţi în penitenciar.
Precedent
În 2018, anul în care au fot săvârșite infracțiunile relatate mai sus, polițiștii din București au descoperit 15.000 de cetăţeni moldoveni care figurau în acte cu domiciliul la trei adrese din sectorul 3. Poliția a demarat cercetări de amploare. Au fost efectuate percheziții într-un dosar privind infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat şi fals în declaraţii. În total, 9 persoane au fost audiate în acest dosar.
Poliția Capitalei a anunțat atunci că persoanele vizate de percheziţii ar fi oferit, contra cost, sprijin unor cetăţeni străini pentru a-i ajuta să obţină carte de identitate românească, declarând că vor locui la adresele lor.
Astfel, pentru suma de 150- 200 de euro, cele două grupuri infracționale le obțineau cetățenilor străini, preponderent din Republica Moldova, cărți de identitate românești, declarând în fals că aceștia vor locui la adresele lor.
Lacună legislativă
O lacună din legislația românească a permis, de-a lungul timpului, unor persoane să obțină cetățenia română deși nu aveau acest drept legal, în baza unor documente de identitate valabile, dar obținute în baza unor date care nu erau reale.
Deoarece o prevedere din Legea cetățeniei române 21/1991 nu a fost abrogat nici până în ziua de astăzi, aceste persoane, care obțin fraudulos cetățenia română, au drept de liberă circulație în Spațiul Schengen. Printre ei se numără membri ai unor rețele de crimă organizată sau de spionaj, astfel că activitatea polițiștilor sau a ofițerilor de contraspionaj din țările europene este îngreunată.
Legea cetățeniei române 21/1991 prevede că au drept de dobândire a acesteia rudele până la gradul III ale unor cetățeni români, care au pierdut această calitate din motive neimputabile lor.
Art. 11, alin. (1): „Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și fac dovada cunoașterii limbii române, în condițiile prezentei legi.”
Este vorba de teritorii care au aparținut României și au fost pierdute în urma schimbărilor de frontieră din secolul XX, iar locuitorii lor au pierdut cetățenia română „din motive neimputabile lor”:
– Basarabia (actuala Republica Moldova) – pierdută în 1940 prin ultimatumul sovietic, reocupată 1941–1944, apoi anexată de URSS.
– Bugeacul (sudul Basarabiei, actualele raioane din sudul R. Moldova și regiunea Odesa, Ucraina) – a aparținut României în perioada 1918–1940 și 1941–1944.
– nordul Bucovinei și Ținutul Herța – luate de URSS în 1940 și incluse în RSS Ucraineană.
– Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra) – cedat Bulgariei în 1940.
– alte cazuri izolate de cetățeni români care au emigrat sau cărora li s-a retras cetățenia în perioada comunistă.
Potrivit legislației românești, rudele de gradul trei sunt unchiul și mătușa (frații părinților), nepoții de frate/soră (copiii fraților), străbunicul și străbunica (părinții bunicilor).
Procedură specială
Problema este că autoritățile din vremea URSS, de exemplu, au distrus arhivele de stare civilă, astfel că procedura prin care un solicitant de cetățenie română poate demonstra că a avut un descendent cu cetățenie română, care trăia în acele teritorii este mai complicată.
Dacă documentele lipsesc pentru că registrele au fost pierdute/distruse, soluția legală este reconstituirea actelor lipsă.
Potrivit Legii 119/1996, un solicitant depune cerere la serviciul de stare civilă de domiciliu. El prezintă orice probe indirecte care atestă nașterea/căsătoria/decesul: copii de pe registre parohiale, acte de studii, documente din arhive militare, acte notariale vechi, înscrisuri din arhive istorice etc. Se pot folosi martori (de obicei doi) care cunosc istoricul familiei și pot confirma datele. Serviciul întocmește proces-verbal de reconstituire, care devine act oficial.
Dacă ruda unui solicitant de cetățenie s-a născut în actuala Republica Moldova, cererea se depune la Agenția Servicii Publice, care poate căuta în arhivele sovietice și prelua duplicate. Dacă s-a născut în Ucraina (Bucovina, Bugeac etc.) solicitarea se face către Oficiul Stării Civile sau Arhivele de Stat din regiunea respectivă.
Dacă autoritățile nu găsesc actele și nu pot reconstitui administrativ, poți cere instanței să constate anumite fapte (ex.: că x este fiul lui y), pe baza probelor și martorilor. Hotărârea judecătorească ține loc de act de stare civilă și este recunoscută de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC).
În practică, ANC respinge dosarele făcute doar cu „declarație pe proprie răspundere” fără acte sau hotărâre judecătorească. Legea 14/2025 a clarificat chiar că dovada se face cu acte oficiale, nu prin simplă declarație.
Incident în Marea Britanie
Un cetățean român de origine ucraineană a fost acuzat în luna mai a.c., împreună cu alți doi cetățeni ucraineni, de incendierea a două proprietăți ale prim-ministrului britanic Keir Starmer: casa din nordul Londrei, în care a stat înainte de a se muta la Downing Street, și un autoturism vândut anul trecut.
Este vorba de Stanislav Carpiuc (26 de ani), cetățean român de origine ucraineană, arestat de ofițeri antiterorism din Anglia pe aeroportul din Luton. Ceilalți doi sunt Roman Lavrinovici (21 de ani) și Petro Pochynok (34 de ani).
Suspecții au fost acuzați de conspirație în vederea comiterii unui incendiu cu intenția de a pune în pericol viața altor persoane.
Oficialii britanici investighează și dacă cei trei ar fi putut fi recrutați de Rusia lui Vladimir Putin, au declarat surse de rang înalt din Whitehall pentru Mail on Sunday și Sunday Mirror.
Poliția a refuzat să comenteze posibilele legături cu Rusia, deoarece ancheta penală este în curs.
Cu toate acestea, o sursă din serviciile de informații a declarat pentru Sunday Mirror: „Implicarea Rusiei a fost prima opțiune luată în considerare după producerea acestor incidente.
„În trecut, incidentele de acest gen au avut loc la ordinul Kremlinului și au fost apoi mușamalizate în mod foarte superficial, dacă au fost mușamalizate deloc.”
