Nicușor Dan nu este suficient de carismatic pentru a câștiga alegerile prezidențiale în fața unui candidat suveranist, fie că va fi Călin Georgescu, George Simion, sau altul.
Este mantra pe care am tot auzit-o din moemntul în care primarul Capitalei și-a anunțat, în mod „surprinzător”, candidatura la la Președinție.
„Surprinzător” pentru cei care nu i-au urmărit cu atenție (și uneori îngrijorare) declarațiile publice. Nicușor Dan – sau „Little Nic”, cum l-a alintat „Politico” în analiza pe care i-a dedicat-o- nu a ascuns niciodată că vrea să ajungă șeful statului.
În vară, în campania de la alegerile locale, primarul Capitalei a vorbit despre o candidatură, e drept, nu anul acesta, ci după încă unul sau chiar două mandate de primar în București. Candidatura lui Nicușor Dan nu este un „meteorit” precum intrarea lui Călin Georgescu în finala prezidențială. Este un eveniment anticipat, care s-a produs mai repede decât era programat. Atât.
Ce l-a făcut pe primarul Capitalei să-și schimbe atât de radical planul de carieră? Este un gest precipitat, care-l poate afecta pe termen mediu și lung, este o consecință a „efectului Dunning- Kruger”, așa cum scria Ciprian Ciucu, „un fenomen psihologic care descrie tendința unor persoane cu un nivel scăzut de competență într-un anumit domeniu să-și supraevalueze abilitățile”?
Sau este un gest calculat până la ultimul detaliu?
Nicușor Dan este matematician, olimpic internațional de succes în tinerețe. Matematica a rămas pasiunea sa, la care apelează de multe ori și în politică. Este greu de crezut că structura sa interioară îl împinge să cedeze impulsurilor de ultim moment. Nu-mi amintesc să se fi întâmplat vreodată, sunt convins că nu a fost cazul nici de această dată.
Pentru Nicușor Dan, politica este o ecuație. De aceea îl și atrage. Orice evoluție, context politic este o nouă problemă de matematică pe care o poate rezolva. Așa a fost și acum.
Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a schimbat cu totul ecuația politică și a grăbit decizia primarului Capitalei de a intra în cursă.
O ecuație cu mai multe necunoscute. Pe una dintre ele Nicușor Dan și-a propus să o rezolve, știind că aflarea unei neconoscute este un prim pas necesar pentru rezolvarea ecuației. A anunțat, așadar, că vrea să fie candidatul comun al partidelor pro-europene la Președinție. Răspunsurile partidelor la această ofertă reprezintă celelalte necunoscute ale ecuației prezidențiale.
Citește și:
Nicușor Dan, politician-matematician, știe că partidele, în special cele de dreapta, PNL și USR, nu-l pot ignora. Din păcate pentru ele, primarul Capitalei ia bucăți consistente din electoratele ambelor. A făcut-o la București, o poate face și în țară. Practic, prin intrarea sa în cursa prezidențială, șansele PNL și USR de a propulsa un candidat propriu în turul doi al prezidențialelor scad dramatic.
PNL înțelege foarte bine acest lucru și pare mai dispus să-i acorde sprijin. Liberalii au o istorie comună și pozitivă cu Nicușor Dan, care, în 2020, a candidat și a câștigat și grație sprijinului PNL. În plus, liberalii nu au o altă variantă. Ilie Bolojan este mai degrabă un potențial premier. În plus, Bolojan își poate periclita cariera națională încă de la început, printr-un eșec la prezidențiale. Dezastrul Nicolae Ciucă se poate repeta oricândâ, mai ales că Bolojan nu are suficientă notorietate și credibilitate să poată câștiga. Sunt, deci, șanse mari ca Nicușor Dan să fie susținut de liberali.
Chiar și PSD are motive să sprijine camadidatura la Cotroceni a primarului Capitalei. Dacă PSD va desemna un candidat propriu (tandemul cu PNL este imposibil după ce electoratul liberal a sancționat la urne alianța cu social- democrații), acesta are mari șanse să iasă pe locul trei, precum Marcel Ciolacu, având în vedere că electoratul social- democrat se canibalizează cu cel suveranist. Vestea proastă pentru PSD este că un candidat suveranist va performa, de data aceasta fără sprijinul Rusiei pe TikTok. Frustrarea acumulată în rândul electoratului suveranist după anularea primului tur al prezidențialelor îl va propulsa pe candidatul acestei tabere în finală, indiferent de numele lui. În aceste condiții, de ce nu s-ar urca PSD în „vagonul câștigător” și nu l-ar susține pe Nicușor Dan? Și-a securiza funcția de premier dacă ar pune umărul la victoria „taberei pro-europene”. Cu un președinte suveranist lucrurile nu sunt atât de sigure.
Mai rămâne de rezolvat necunoscuta USR. AIci lucrurile sunt un pic mai complicate. În interiorul partidului există o tabără a nicușoriștilor. O victorie a lui Nicușor Dan ar consolida-o în detrimentul celorlalte. Unii useriști au motive serioase pentru a-l bloca. Ei insistă că USR are candidat, pentru că Elena Lasconi a luat 1,7 milioane de voturi în turul întâi al alegerilor prezidențialele. Un argument solid, care complică lucrurile și mai mult. În plus, Elena Lasconi a rămas cu evidente frustrări după anularea turului întâi. Era convinsă că va câștiga, că valul anti- Georgescu o va duce la Cotroceni, în ciuda tuturor măsurătorilor sociologice care arătau că ar fi pierdut cu 60-40%. Pare că doamna Lasconi vrea să-și mai încerce o dată norocul, însă e mai dificl de data aceasta. Pare că soarta a taxat-o pentru mica criză de isterie făcută în interiorul partidului, când Nicușor Dan „i-a luat fața” pe panourile electorale ale USR. Pe de altă parte, Elena Lasconi ar trebui să fie conștientă că un eșec la prezidențiale ar putea să o lase și fără funcția de președinte al USR, pe care și-a securizat-o. De aceea, ar trebui să calculeze atent.
Sunt doar câteva indicii care mă fac să cred că Nicușor Dan a calculat corect și va obține, în cele din urmă, sprijinul partidelor pro-europene pentru a candida la Președinție. Dacă se va întâmpla asta, chestiunea lipsei de carismă va trece în plan secund. Cei care s-au speriat de ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu îl vor vota pentru a evita alegerea sa, sau a altui candidat suveranist, în funcția de președinte. O vor face cu inima împăcată pentru că „au salvat țara”. În plus, o vor face mulțumiți că Nicușor e un președinte cool! Dacă, bineînțeles, va câștiga. Dar asta este o altă ecuație. Mult mai complicată.