Prim-ministrul Belgiei, țară unde se află majoritatea activelor rusești înghețate din Uniunea Europeană, nu permite în continuare folosirea lor în beneficiul Ucrainei. Uniunea Europeană dorește caută soluții pentru a putea astfel convinge conducerea belgiană să își dea acordul.
Comisia Europeană lucrează la elaborarea de urgență a unei soluții juridice, pentru a contracara îngrijorările Belgiei privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei.
Conform „Politico”, teama premierului Belgiei este că, dacă cele 140 de miliarde de euro sunt împrumutate în cele din urmă Ucrainei, este de ajuns ca o singură țară cu guvern filorus din UE, cum ar fi Ungaria sau Slovacia, să respingă reînnoirea regimului de sancțiuni al UE împotriva Moscovei. Acest lucru ar însemna că Belgia ar trebui să returneze imediat Rusiei miliardele „înghețate” în conturile băncilor de la Bruxelles.
Pentru a preveni un astfel de scenariu, Comisia Europeană propune limitarea capacității statelor membre individuale de a se opune pe viitor sancțiunilor contra Rusiei. În ultimii ani, prim-ministrul maghiar, Viktor Orban, a demonstrat că are puterea de a face asta, deoarece sancțiunile necesită unanimitate și trebuie reînnoite la fiecare șase luni.
Planul Comisiei
Se pare că oficialii Uniunii au găsit o soluție. Mai exact, vor să recurgă la o clauză din articolul 122 din Tratatul UE, care permite guvernelor să decidă „într-un spirit de solidaritate între statele membre, asupra măsurilor adecvate situației economice”.
Conform planului executivului UE, despre care a scris „Politico”, sancțiunile ar putea fi apoi extinse printr-un vot cu majoritate calificată, eliminând astfel capacitatea Ungariei de a le respinge, pe care o are datorită necesității unanimității din prezent.
Juriștii Uniunii Europene consideră că articolului 122 este compus dintr-un „limbaj fluid” care poate rezulta într-o justificare a revizuirii cerinței de unanimitate, deoarece o anulare a sancțiunilor ar provoca ravagii în economia europeană.
Această interpretare ar putea fi folosită și pentru a reduce frecvența voturilor de reînnoire a sancțiunilor, de la o dată la șase luni, la o dată la trei ani, au declarat diplomații informați despre discuții.
Noua propunere de a împrumuta Ucraina este așteptată să fie dezvăluită public în orice moment. Comisia Europeană dorește ca toate cele 27 de state membre ale UE să aprobe acordarea unui împrumut către Kiev, garantat cu aceste active înghețate ale Rusiei, la summitul Consiliului European din decembrie.
Banca belgiană Euroclear, unde sunt depozitate majoritatea activelor înghețate ale Rusiei, a avertizat că guvernele europene urma să se confrunte cu costuri de împrumut mai mari, dacă UE folosește activele rusești înghețate pentru a acorda Ucrainei împrumuturi în valoare totală de 140 de miliarde de euro.
Noi reacții negative ale belgienilor
În ciuda eforturilor Comisiei Europene, guvernul național de la Bruxelles continuă să își exprime opoziția la demersurile UE. Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a reiterat astăzi îngrijorările țării sale cu privire la planul UE de a împrumuta Ucrainei profituri din activele rusești blocate, subliniind că acestea nu sunt luate în seamă „într-un mod satisfăcător”.
„Avem sentimentul frustrant că nu am fost auziți și că preocupările noastre sunt minimalizate. Textul pe care Comisia îl va prezenta astăzi nu răspunde îngrijorărilor noastre într-un mod satisfăcător,” a declarat Prevot reporterilor, înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles.
El a reafirmat că guvernul belgian a analizat situația în mod repetat și consideră că opțiunea unui împrumut pentru Ucraina ca fiind „cea mai rea dintre toate”, deoarece este foarte riscantă. „Nu este acceptabil să folosim banii și să fim lăsați singuri să ne confruntăm cu riscurile” a punctat Prevot. El a mai transmis, de asemenea, că Belgia cere ca riscurile cu care urmează să se confrunte să fie „acoperite integral” în avans.
Săptămâna trecută, prim-ministrul belgian Bart De Wever a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acolo, el menționa că planul propus de UE este „fundamental defectuos” și ar încălca dreptul internațional.
În scrisoare, prim-ministrul belgian a avertizat, de asemenea, asupra posibilelor represalii rusești, care vizează în special banca Euroclear și Belgia. Totodată a subliniat că activele înghețate ar putea juca un rol în viitoarele negocieri de pace și că utilizarea lor acum ar putea complica aceste discuții.
Separat, cei de la Euroclear, care au sediul la Bruxelles, și Banca Națională a Belgiei au trimis fiecare scrisori către UE, avertizându-i pe liderii acesteia cu privire la riscurile juridice și financiare ale planului.
Lovitură și de la Banca Centrală Europeană
Una dintre alternativele pentru a se putea oferi finanțare Ucrainei, în condițiile refuzului constant al Belgiei de a aproba utilizarea activelor rusești înghețate, a fost aceea de a apela la Banca Centrală Europeană (BCE).
Concret, propunerea era ca BCE să ofere acum banii de împrumut pentru Ucraina, în regim de urgență. Planul Comisiei în acest caz era de a oferi apoi activele rusești sub formă de împrumut fără dobândă Ucrainei, în cazul tot mai puțin probabil în care Rusia nu se va angaja să plătească despăgubiri de război, iar Kievul va folosi astfel activele pentru a plăti înapoi datoria către BCE.
Banca Centrală Europeană a exclus însă oficial posibilitatea de a se angaja cu propriile lichidități în acest „împrumutul reparatoriu” propus de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Pentru a-și justifica refuzul, BCE a semnalat Comisiei Europene că planul propus de UE nu se încadrează în atribuțiile băncii și ar încălca, probabil, normele tratatului Uniunii Europene privind finanțarea monetară.
Uniunea Europeană și o parte considerabilă a statelor membre rămân determinate să ajute financiar Ucraina, din dorința ca Rusia să nu „spargă frontul” și să pună sub amenințare existența în sine a statului invadat.
Toate aceste impasuri nu reprezintă, însă, finalul eforturilor Comisiei de a obține finanțare pentru Kiev. În schimb, efectul cel mai probabil ar fi de întârziere a fondurilor, cel mai probabil pentru primăvară.
De altfel, acesta pare să fie și termenul cu care operează europenii în acest moment. Ministrul suedez al Apărării a declarat la Consiliul European al miniștrilor apărării că „Ucraina are nevoie de acești bani primăvara aceasta”, în încercarea de a pune presiune pe Belgia.
