„CNSAS a reluat procedura de verificare pe numele domnului judecător MArian Enache, președinte al Curții Constituționale a României” se arată într-un răspuns primit de col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare.
Acesta a recomandat anterior CNSAS să verifice dacă dosarul de securitate al președintelui CCR se află la Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA).
Pe 5 mai 2009, CNSAS a eliberat Adeverința nr. 2641. În acel an, Marian Enache a fost verificat în calitate de candidat la Senat. Adeverința constata că „nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii”, adică nu a făcut poliție politică.
Singurele informații date publicității au fost că „SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar Fond rețea (F.R) 7259 Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă.”
Aceste informații au fost cuprinse în „Nota de constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, emisă de direcția de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității”.
La mijlocul lunii martie, col.(r) Doru Paraschiv a cerut CNSAS să clarifice următoarele aspecte:
„1. Motivele pentru care dosarul F.R. (Fond rețea) 7259 Vaslui, asociat domnului Marian Enache, nu s-a păstrat în arhiva SRI.
2. Având în vedere că arhiva fostei Direcții de Securitate a fost preluată de Armată (MApN) imediat după Revoluția din 1989, iar, ulterior, doar o parte a fost transferată către SRI și SIE, vă solicit să verificați dacă CNSAS a solicitat și informații de la Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) cu privire la acest dosar, respectiv să comunicați dovada acestui demers. În cazul în care nu a fost solicitat, vă rog să efectuați demersurile necesare pentru a verifica existența dosarului în arhivele DGIA/MApN.
3. Eventualele documente sau informații suplimentare care ar putea fi disponibile pentru a completa lipsa acestui dosar, fie din arhivele SRI, SIE, fie din cele ale DGIA/MApN.
4. Procedura prin care pot solicita accesul la alte informații relevante, în cazul în care acestea există.”
Citește și:
Întârziere
Solicitarea a fost înregistrată la CNSAS abia în data de data de 7 aprilie a.c., iar după trei săptămâni, pe 30 aprilie a.c., i-a trimis un prim răspuns.
Într-un document semnat de Constantin Buchet, președintele Colegiului CNSAS, instituția i-a solicitat col. Paraschiv acceptul de prelucrare a datelor cu caracter personal, precum și permisiunea de a-i comunica lui Marian Enache, șeful CCR, numele său, în calitate de persoană care solicită verificare.
În e-mailul de răspuns către Constantin Buchet, președintele Colegiului CNSAS, col.(r) Doru Paraschiv îl informează că va aduce la cunoștința opiniei publice din România, din străinătate și în special partenerilor din NATO și UE” modul în care CNSAS va trata acest subiect.
Demers
Col.(r) Doru Paraschiv (foto), fost ofițer de contrainformații militare, data afară ilegal din Armată după ce a investigat implicarea serviciului secret al Armatei – DGIA în alegerile prezidențiale din 2009, a solicitat CNSAS să precizeze dacă, în 2009, când l-a verificat pe actualul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, a solicitat și dosarele fostei Securități deținute de MApN și gestionate de DGIA.
Col. (r) Doru Paraschiv (foto) este autorul campaniei de dezvăluiri „Singur în inima Sistemului”, făcute în exclusivitate pentru „Independent news”.
În solicitarea trimisă CNSAS, col. (r) Doru Paraschiv prezintă și o serie de informații de context istoric, extrem de relevante, referitoare la dosarul lui Marian Enache.
„Dosarele colaboratorilor/informatorilor Securității, în fapt „surse cu aprobare de la PCR”, au fost preluate de MApN/DGIA după Revoluția din 1989.
În cazul lui Enache Marian, în calitatea sa de avocat activ și membru PCR, a fost evidențiat ca facând parte din dosar Fond rețea- FR 7259 Vaslui, iar asta indică faptul că făcea parte/era în colaborare cu Direcția I „Informații Interne”, adică cu cea mai de temut direcție a Securității, cea mai discret conspirată, deoarece reprezenta poliția politică internă a PCR și se ocupa, la vârful conducerii României, de eliminarea oponenților din interiorul conducerii de partid și de stat, inclusiv a oponenților conducerii Securității însăși. Lucrătorii acestei direcții aveau cea mai mare putere, aveau structuri proprii de supraveghere și monitorizare totală a persoanelor- țintă vizate informativ-operativ (…)
Din aceste motive, persoana Enache Marian și activitatea sa au fost și sunt pe deplin protejate și conspirate și în prezent, iar probele colaborării sale cu Securitatea ca poliție politică sunt păstrate la MApN/DGIA, cum a fost, de pildă, și cazul ex-președintelui României Traian Băsescu, alias „Petrov”.
Fac precizarea că sursele Securității cu aprobare de la PCR, cum este și cazul lui Marian Enache, reprezentau o categorie specială a colaboratorilor fostei Securități, care erau racolați sau recrutați din rândul membrilor PCR, iar aceștia aveau o evidențiere specială în cadrul rețelelor informative ale lucrătorilor fostei Securități și făceau parte din „Fond rețea”, așa cum CNSAS a comunicat în adresa sus-menționată”, a scris col. (r) Doru Paraschiv.
Verificări necesare
În aceste condiții, fostul ofițer de contrainformații militare a solicitat „verificări inter-instituționale prevăzute de lege referitoare la calitatea de colaborator al Securității a președintelui CCR Marian Enache”.
El explică și de ce dosarul lui Enache nu s-a păstrat în arhiva SRI.
„Având în vedere că arhiva fostei Direcții de Securitate a Statului a fost preluată de Armată/MApN, imediat după Revoluția din ’89, iar ulterior doar o parte a fost transferată către SRI și SIE, vă solicit să verificați dacă CNSAS a solicitat informații și de la Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA) cu privire la acest dosar, respectiv să comunicați dovada acestui demers.
În cazul în care nu a fost solicitat acest lucru, vă rog să efectuați demersurile necesare pentru a verifica existența dosarului în arhivele DGIA/MApN”, scrie col. Paraschiv.
El solicită ca „prin comunicate, să fie făcut cunoscute opiniei publice verificările inter-instituționale și rezultatul acestora.
„Totodată solicit să fiu convocat în ședința Colegiului de conducere a CNSAS, în care va fi discutată cererea mea, pentru a vă furniza informații și dovezi, împreună cu avocatul meu- posesor de autorizație de acces la informații clasificate secrete de stat”, mai punctează col. Paraschiv.
