Alegerile acestea sunt despre trecut și viitor. Nu mai sunt despre Stânga vs. Dreapta, despre dictatură vs. libertate, nici măcar despre răul cel mare vs. răul cel mic aș îndrăzni să spun.
Campania electorală care s-a terminat a pus în fața alegătorilor candidați care se încadrează în două tipare: „vechi, dar experimentat” și „nou, dar nepregătit”.
În consecință alegătorii se vor împărți, cel mai probabil, între cei care preferă să meargă la sigur, pentru că nu mai au mize majore în viață și nu au chef de surprize, și cei care vor să schimbe lucrurile și sunt dispuși să aleagă politicieni neexperimentați, riscând surprize neplăcute.
În categoria politicienilor vechi, dar experimentați intră Mircea Geoană și Nicolae Ciucă. În cea a celor noi, dar nepregătiți: Elena Lasconi și George Simion.
Marcel Ciolacu are propria categorie, în care este singur: „vechi, dar neexperimentat”.
Ceilalți candidați nu reprezintă o miză, decât în măsura în care îi pot încurca pe ceilalți. Dar și ei se circumscriu celor două prototipuri.
Alegerile acestea sunt, după cum spuneam, despre trecut și viitor. De obicei câștigă acel candidat care reușește să convingă că reprezintă viitorul. Trecutul câștigă doar dacă nu există niciun candidat care să reprezinte speranța.
Nu este, cred, cazul acestor alegeri.„Ne-am săturat!” este un declanșator mult mai puternic decât „Calea sigură”.
Cel mai probabil „foamea de viitor” va învinge și de data asta. Și va fi bine, pentru că foame de viitor au cei care vor energiza România, care o vor împinge mai departe pe calea modernizării.
Alegerile acestea nu sunt doar despre trecut și viitor. Sunt și despre desprinderea de trecut și îmbrățișarea viitorului. Chiar dacă pentru unii nu va fi viitorul dezirabil. Pentru ceilalți este. Peste patru ani rotativa viitor-viitor va funcționa. Și va fi bine pentru cei care acum s-ar putea să creadă că e rău.