Geoffrey Everest Hinton (77 ani) a primit vestea câștigării Premiului Nobel pentru Fizică la 3 dimineața. Nici măcar nu a știut că a fost nominalizat la Premiile Nobel așa că anunțul prin telefon a semănat la început cu o farsă. Munca lui de cercetare i-a făcut pe cei din comunitatea AI să-l considere „Godfather of AI”. E ceva! Totul a pornit de la dorința lui de a înțelege cum funcționează creierul uman, iar ca să-și facă munca mai ușoară a creat o tehnologie complet nouă.
Dacă AI reprezintă un pericol pentru umanitate, este clar că acest Premiu Nobel îi oferă lui Geoffrey Hinton argumentul suprem că este ceva putred în Danemarca. Este un plus de credibilitate pe care îl primește când vorbește despre temerile pe care le are cu privire la lipsa de interes a marilor companii, precum Open AI, în a reglementa legislativ AI.
„Spre deosebire de Climate Change, un domeniu în care știm exact ce acțiuni avem de făcut, respectiv să oprim emisiile de carbon, în cazul AI e ceva diferit. În momentul de față nu se știe exact în ce direcție se va dezvolta și nici cum se poate controla. Este necesar ca în următorii ani să ne dăm seama cum putem reglementa amenințarea care vine dinspre AI. Rolul guvernelor e să convingă marile companii să aloce mai multe resurse interne pentru a cerceta aspectele legate de securitate în relația cu AI.” (Geoffrey Everest Hinton)
John Hopfield (91 ani), laureat al Premiul Nobel pentru Fizică împreună cu Geoffrey Hinton, a afirmat: „Ca fizician, sunt foarte neliniștit de ceva care nu are control”. Într-o conferință de presă organizată la Universitatea Princeton ulterior anunțării Premiului Nobel, Hopfield a comparat inteligența artificială cu descoperirea fisionării nucleare, care a dus la arme nucleare și la energie nucleară.
Românul care studiază AI din 2016
Ca să înțelegem mai bine tot contextul, am discutat cu prof. univ. dr. Ovidiu Călin, un român care a fost profesor la aceleași universități cu câștigătorii Premiului Nobel pentru Fizică 2024. (vezi video)
„Legislația care ar trebui să reglementeze domeniul AI nu ține pasul cu tehnologia, prin urmare sunt foarte multe aplicații care folosesc AI și sunt complet lipsite de etică (deep fake, de exemplu). Practic oricine poate crea o aplicație AI fără să fie chestionat dacă nu cumva poate face rău umanității. Suntem în Vestul Sălbatic!” (prof. univ. dr. Ovidiu Călin)
Ovidiu Călin a plecat din România după ce a terminat Facultatea de Matematică de la Universitatea din București. S-a mutat la Universitatea din Toronto pentru doctorat, însă acolo a descoperit o agenda academică diferită față de cea din România. Până la urmă, și-a ales ca domeniu pentru doctorat ‘geometric analysis’.
Profesorul Ovidiu Călin își amintește că în 2000, când el a primit titlul de profesor doctor la Universitatea din Toronto, profesorul Geoffrey Hinton antrena o rețea neuronală care să recunoască cifrele scrise de mână (0-9).
Cei din jur nu îl prea luau în serios deoarece nu aveau puterea de anticipare a aplicațiilor care ar fi putut apărea din ‘simpla procesare’ a 70.000 de imagini dintr-un dataset. Un exemplu este detectarea obiectelor și sarcinilor mai complexe din computer vision.
În 2002, prof. Ovidiu Călin s-a mutat la Eastern Michigan University (EMU) la catedra de matematică, unde a rămas până în zilele noastre, cu câteva pauze în care a fost visiting professor la alte universități de prestigiu din lume.
„Dacă rămâneam în Michigan nu mă găsea AI-ul! În 2016, la Princeton University (unde m-am mutat pentru un an în departamentul Financial Engineering) se vorbea deja despre Machine Learning (ML). Mi-am dat seama că era un domeniu nou, la început, așa că am decis să-l aprofundez cu ochii unui matematician. În 2017 am început să scriu cartea ‘Deep Learning architectures: a mathematical approach’, tipărită în 2020. A fost un succes, ajungând la circa 200.000 de persoane, ceea ce arăta un interes pentru domeniu, dincolo de lumea academică.” (prof. univ. dr. Ovidiu Călin)
România față de Occident
În prezent, prof. Ovidiu Călin este în România, cu o Bursă Fulbright oferită de Guvernul SUA pentru anul universitar în curs. Predă pe Platforma Măgurele la Facultatea de Fizică un curs de Deep Learning aplicat în fizică. La curs sunt prezenți atât studenți, cât și colegi de catedră sau specialiști pasionați de domeniul AI.
Ce își dorește cel mai mult profesorul Ovidiu Călin este să creeze în România un Centru de Cercetare în AI, cu ajutorul mai multor colegi profesori din România și din Statele Unite iar acesta să fie operațional chiar și după ce se va întoarce la Eastern Michigan Univerty, în 2025.
L-am întrebat cum percepe comunitatea academică din România față de Occident? „Din păcate, profesorii universitari din România predau foarte multe ore, iar asta le reduce foarte mult timpul de cercetare, efectul imediat fiind acela că foarte puțini autori români ajung în publicațiile de specialitate internaționale. În America, de exemplu, un asistent ține un singur curs apoi tot timpul îi rămâne pentru studiu aprofundat.”
