Cu prilejul candidaturii la Președinție, din noiembrie 2024, Călin Georgescu a fost verificat de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS). Instituția nu a găsit nimic. O ciudățenie având în vedere activitatea acestuia dinainte de 1989.
După consultarea arhivelor fostei Securități aflate în posesia sa, CNSAS a ajuns la concluzia că „nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, în sensul legii”.
Omisiune din CV
Este puțin probabil ca fosta Securitate să nu fi avut dosare pe numele lui Călin Georgescu, având în vedere parcursul său academic și profesional de dinainte de ’89.
Din descrierea sa de pe site-ul ONU, unde Călin Georgescu a lucrat o perioadă, aflăm că, înainte de 1990, a fost la studii în afara țării.
„După ce a absolvit în 1986 (Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București – n.red.), și-a consolidat experiența prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite”.
Această informație lipsește din CV-ul oficial al lui Călin Georgescu, publicat pe site-ul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București – Centrul universitar Pitești.
În plus, nu există detalii despre aceste misiuni de la finalul anilor ‘80.
Site-ul Captura.ro a dezvăluit că Georgescu s-a format în umbra lui Sergiu Celac, fost diplomat comunist și traducător al dictatorului Nicolae Ceaușescu, un personaj cu legături puternice cu Direcția de Informații Externe (DIE), precursorul Serviciului de Informații Externe (SIE).
De precizat că, în momentul de față SRI și SIE au predat CNSAS fondurile de arhivă ale fostei Securități, mai puțin dosarele care vizează siguranța națională, în conformitate cu prevederile Hotărârii CSAT nr. 60/2006. Este vorba despre dosarele a căror deconspirare ar pune în pericol viața ofițerilor, surselor sau metodele folosite, sau despre dosarele ofițerilor activi și în prezent.
Opinia unui istoric
Într-un interviu acordat Hotnews.ro, în 22 ianuarie 2025, istoricul Stejărel Olaru a precizat: „SIE nu știu să fi transferat documente către CNSAS care fac referire la Călin Georgescu înainte de 1989”.
Olaru este autorul mai multor cărți importante despre activitatea serviciilor secrete dinainte de 1989.
El a punctat un lucru foarte interesant: este foarte posibil ca motivul nedeconspirării lui Călin Georgescu să fi fost „activitatea lui Georgescu începând cu 1990 și care ar fi putut fi controlată de SIE”.
„Nu știu să fi transferat documente către CNSAS care fac referire la Călin Georgescu înainte de 1989 și nu știm motivul, dacă documentele nu există sau dacă nu cumva ele sunt în continuare clasificate dată fiind activitatea lui Georgescu începând cu 1990 și care ar fi putut fi controlată de SIE”, a spus Stejărel Olaru.
Întrebat dacă a existat o „Rețea Caraman” și după în 1990, care să includă viitori oameni politici același interviu, Olaru a spus: „A existat în anii 1990 o rețea formată din politicieni care în trecut au fost conectați la Securitate, ca ofițeri acoperiți sau ca informatori.
Printre acești politicieni au fost și unii care în trecut au colaborat cu KGB sau GRU, vechi colaboratori ai sovieticilor vânați de Securitate în anii 1970 și 1980 și care acum au fost reactivați.
Mulți dintre ei au fost numiți în funcții de putere, membri ai guvernului, șefi ai noilor servicii de informații etc.
Caraman, colaborator al KGB-ului, s-a trezit și el într-o astfel de situație fiind solicitat de Ion Iliescu – alt personaj politic aflat sub controlul Moscovei – să conducă noul serviciu de spionaj al României, SIE.
Este un tipar care ne spune foarte clar că puterea în România începând cu ianuarie 1990 a fost construită și cu indicații primite de la Moscova, via ambasada sovietică de la București, astfel încât țara să rămână sub sfera de influență a URSS”.
Dezvăluirile lui MRU
Săptămâna trecută, fostul ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, într-un interviu pentru Hotnews.ro, că prezidențiabilul Călin Georgescu a „dispărut” din MAE în momentul în care „am pus problema retragerii diplomaților care au colaborat cu fosta Securitate.”
Reproducem integral pasajul din interviul pentru Hotnews:
„- Georgescu a fost angajat în vremea dvs în Ministerul de Externe.
– Mi-au spus asta prieteni din Ministerul Afacerilor Externe și am încredere în onestitatea lor. Mi-au spus că Georgescu a funcționat într-o vreme consilier onorific al ministrului Mircea Geoană. Apoi, undeva pe finalul mandatului domnului Geoană, s-a transformat în director al uneia dintre direcțiile interne.
O asemenea poziție, într-un departament al Ministerului Afacerilor Externe, e ocupată de cele mai multe ori de diplomați de carieră, care înaintează până în acest punct, având și gradul cuvenit acoperirii poziției directoriale.
Venind în minister am pus problema retragerii diplomaților care au colaborat cu fosta Securitate. Aveam dorința de a da de o parte deșeurile unei epoci trecute. Apoi, am blocat admiterea de personal nou, pentru că aveam nevoie de audit și nu de noi intervenții politice de angajare.
Au plecat din minister oameni pe care nu-i văzusem în viața mea, deși mai fusesem secretar de stat cu ceva vreme în urmă. Au plecat din minister oameni care lăsau dâre groase de parfum politic, în urma trecerii lor pe culoarele Ministerului. Și așa a dispărut și acest personaj, fără să-mi aduc aminte să-l fi văzut vreodată. Deci el a plecat, nu s-a supus examenului.
Avea vreo relație cu fosta Securitate? Nu știu. Dar cert este că Georgescu a plecat din minister în momentul în care am impus criterii clare. Nu au fost puțini cei care au plecat trântind ușa și înjurându-mă gros. Omul nostru a dispărut pur și simplu.”
La rândul său, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că prezidențiabilul Călin Georgescu este un „guru expirat care dă senzația că a ieșit din fabricile de spioni din anii ’80”, lăsând să se înțeleagă că este un produs al fostei Securități.
Un serviciu secret opac
„SIE e unul dintre cei mai opaci parteneri de discuții”, a acuzat, în aprilie 2021, istoricul CNSAS Mădălin Hodor, într-un interviu acordat Digi 24, precizând că acest serviciu secret este deținătorul unei „arhive consistente”.
„Arhiva fostei DIE (Direcția de Informații Externe) sau CIE (Centrul de Informații Externe), arhiva spionajului, practic, era separată de arhiva Securității /DSS (Direcția Securității Statului).
Pe cale de consecință, această arhivă este un subiect foarte sensibil. SIE e unul dintre cei mai opaci parteneri de discuții. Nu avem, de exemplu, inventarele referitoare la ce există în arhiva SIE, procesul de predare e, la ora actuală, complet blocat, nu se mai ia nimic de acolo.
În ceea ce privește Ministerul de Interne, lucrurile sunt mai amestecate. Există o arhivă la Jandarmerie a fostelor Trupe de Securitate, există arhiva Miliției, arhiva Direcției de Pașapoarte. Nu sunt însă lucruri insolvabile, iar disponibilitatea de discuție există la MI”, a explicat istoricul CNSAS.
Georgescu l-a atacat pe directorul SIE
Interesant că, în data de 19 ianuarie 2025, Călin Georgescu l-a amenințat pe Gabriel Vlase, directorul SIE, cu o serie de dezvăluiri despre legăturile acestuia cu un om de afaceri.
„Cel mai mare risc de securitate al lui e legătura foarte apropiată pe care o are cu Bogdan Dinu”, a spus Georgescu.
„Sistemul de forță a rupt rândurile și primesc și eu de la oamenii activi diverse materiale. E foarte eficient”, a adăugat el.
Arhiva MApN
Singurul serviciu secret care nu a predat fondul de arhivă integral este Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Procesul este în plină desfășurare, după ce Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 1003/ 20 octombrie 2023 privind declasificarea informatiilor cuprinse în documente emise în perioada 1956-1989 de structuri ale Departamentului Securitătii Statului, aflate în gestiunea Ministerului Apărării Nationale.
Există posibilitatea ca informații despre Călin Georgescu să existe în arhiva fostei Securități preluată de MApN. Arhiva se află la Pitești, orașul în care Călin Georgescu este profesor.
Istoricul Mădălin Hodor, actual președinte al CNSAS, a explicat, cum a ajuns o parte din arhiva fostei Securități în posesia MApN și precizat că ministerul o deține ilegal.
„Imediat după 22 decembrie și până pe 31 decembrie, când Securitatea a fost desființată și o parte din șefii ei, în frunte cu Iulian Vlad, au fost arestați, Armata a procedat efectiv la ridicarea documentelor și a întregului mobilier din birourile șefilor Securității.
În birourile șefilor Securității erau documente și ordine emise în perioada respectivă, note telefonice, note de analiză, informații primite din teritoriu, practic documente de nivelul zero de importanță. Erau documente care nu au apucat să fie arhivate, să intre în circuitul arhivistic, ci care au rămas pur și simplu în birourile șefilor. Plus agendele de lucru, plus notițe.
Toate astea au fost luate de MApN și duse la Pitești, avem documente care probează lucrul ăsta.
Sunt din acest tip de arhive dar și din alt tip. Această arhivă a Securității ridicată de MApN conține documente și dosare ale Direcției a IV-a a Securității, de Contrainformații Militare, care supravegheau ofițerii MApN. Conține documente ale fostei Direcții a V-a de Securitate și Gardă, SPP-ul de atunci, conține documente ale U.M. 0110 <<Contrainformații în spațiul socialist>> (denumită și Unitatea anti- KGB- n.red.). Mai conține, am aflat ulterior, documente aparținând Securității Municipiului București, care era o unitate centrală a Securității.
E o ilegalitate flagrantă a MApN-ului. Pentru că el nu este emițătorul acestei arhive. Emițătorul e Securitatea. Continuatorul legal al DSS-ului e SRI-ul, nu MApN-ul. Aici nu vorbim despre arhiva Armatei.
Noi nu cerem arhiva Armatei. E vorba despre o arhivă ținută ilegal de Armată, luată cu titlul de captură de război în decembrie 1989”, a subliniat Mădălin Hodor.
Precedentul Băsescu
În 2004 și 2009, Traian Băsescu a candidat la Președinție deși nu avea dreptul legal să o facă, din moment ce a fost colaborator al fostei Securități, cu numele de cod „Petrov”.
La vremea respectivă aceste informații au fost ascunse de Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), care le deținea și trebuia să le scoată la iveală, potrivit legii.
În 2004, DGIA era condusă de gen. Gheorghe Rotaru, iar, în 2009, gen. Marian Hăpău era șeful Direcției de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM).
În mai 2019, CNSAS a descoperit în arhive mai multe note informative scrise de fostul preşedinte Traian Băsescu pe parcursul a aproape 20 de ani și a decis să sesizeze Curtea de Apel Bucureşti.
În motivarea sentinței împotriva fostului președinte, Curtea de Apel Bucuresti a explicat pe larg că Traian Basescu a recunoscut că a furnizat ofiterului de Contrainformatii Militare două note informative despre colegi din Institutul de Marină.
„În fața instanței, Traian Băsescu a susținut însă că nu a cunoscut că organele de Contrainformații Militare făceau parte din structura fostei Securități, respectiv Direcția a-IV-a a Securității”, se arată în motivare.
În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că Traian Băsescu a fost colaborator al Securități, având numele de cod „Petrov”. Decizia a fost definitivă.