Zi și noapte, Rusia terorizează Ucraina cu drone kamikaze. Acestea survolează cerul cu sutele, copleșesc apărarea aeriană a Ucrainei și lovesc fără discriminare ținte militare și civile. Astfel de atacuri cu drone au crescut semnificativ în această vară, scrie „The Telegraph”.
Cu doar câteva zile în urmă, Moscova a lansat aproximativ 600 de drone într-o singură noapte, în ceea ce Ucraina a descris ca fiind al doilea cel mai mare bombardament aerian de la invazia lui Vladimir Putin din februarie 2022.
Nu există prea multe indicii că aceste atacuri vor scădea. Oficialii serviciilor de informații ucrainene spun că Rusia intenționează să construiască două milioane de drone FPV, 30.000 de drone cu rază lungă de acțiune și 30.000 de drone momeală până la sfârșitul acestui an.
Acum, în timp ce Putin este gazduit de omologul său chinez Xi Jinping la o paradă militară masivă în Piața Tiananmen, Moscova trebuie să mulțumească Beijingului pentru că i-a asigurat că arsenalul său de drone de luptă nu va fi niciodată epuizat complet.
„The Telegraph” a descoperit că întreprinderile chineze au furnizat direct piese și materiale în valoare de cel puțin 47 de milioane de lire sterline întreprinderilor rusești sancționate pentru producția de drone, în perioada 2023-2024, când Moscova construia infrastructura logistică la scară largă pentru programul său intern de drone.
Aproape un sfert din valoarea acestor livrări – 10,7 milioane de lire sterline – a fost trimisă firmelor rusești sancționate legate de producția de drone kamikaze Shahed proiectate de Iran, care operează într-o zonă economică specială (SEZ) din orașul Alabuga, potrivit analizei Telegraph a înregistrărilor comerciale globale compilate de Sayari, o companie de informații privind riscurile și datele.
Bunurile exportate direct de China către Rusia au inclus motoare de avion, microcipuri, aliaje metalice, lentile pentru camere foto, fibră de sticlă, lianți emulsionați pentru fibră de sticlă și fire din fibră de carbon – toate componente cheie pentru producerea dronelor care provoacă ravagii nocturne în Ucraina.
În total, The Telegraph a identificat 97 de furnizori chinezi.
Sprijin din umbră
În mod public, China a pretins neutralitate în ceea ce privește invazia Rusiei. Dar furnizarea de piese pentru drone sugerează un parteneriat militar puternic între Beijing și Moscova.
Acest lucru se reflectă pe câmpul de luptă, unde soldații ucraineni caută în mod obișnuit echipamente rusești doborâte, doar pentru a descoperi piese fabricate în China.
„Avem tot timpul plăci și cipuri care provin din China – foarte clar din China”, a declarat un pilot din armata ucraineană, care a vorbit sub condiția anonimatului.
„Unele dintre ele încă mai au inscripționate mărcile producătorilor; am văzut unele care au caractere chinezești”, a adăugat el.
Implicarea directă în război prin trimiterea de echipamente militare sau trupe – așa cum a făcut Coreea de Nord – ar fi mult prea riscantă pentru interesele strategice ale Chinei.
Prin urmare, Beijingul a sprijinit Moscova din umbră, permițând firmelor chineze să exporte bunuri cu dublă utilizare comercială și militară, ducând comerțul bilateral la un nivel record de 210 miliarde de lire sterline în 2024.

O relație bilaterală pozitivă este „esențială pentru supraviețuirea lor economică”, a declarat Andrea Ghiselli, lector specializat în politica externă a Chinei la Universitatea din Exeter.
„Una dintre ele are un interes foarte important în supraviețuirea celeilalte; acest lucru nu se va schimba. Este un simplu fapt geografic”, a spus el, având în vedere că cele două țări au o frontieră comună de 2.600 de mile.
Această abordare oferă Beijingului posibilitatea de a acuza Occidentul că este cel care incită la război prin trimiterea de sisteme de arme și sprijin militar în Ucraina.
„Le oferă posibilitatea de a spune: «Nu sprijinim Rusia; nu, nu oferim sprijin militar»”, a spus Ghiselli.
Dovezi materiale
La începutul lunii iulie, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a declarat în privat oficialilor europeni că pur și simplu nu își poate permite ca Rusia să piardă războiul, deoarece ar risca să permită Statelor Unite să își îndrepte întreaga atenție asupra Chinei.
O zi mai târziu, Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de Externe, a postat online imagini cu o componentă chineză fabricată de Suzhou ECOD Precision Manufacturing – cu inscripția clar imprimată pe piesă – spunând că a fost recuperată dintr-o dronă de luptă Geran-2 [clona rusă a dronei iraniene Shahed-136], doborâtă în timpul unui recent atac asupra Kievului.

Firme chineze, printre care Changzhou Utek Composite, Taishan Fiberglass, Jilin Hongsheng Trading, Yongji Rongdu Commercial and Trading și Hebei Jigao, au furnizat o gamă de produse din fibră de sticlă și fibră de carbon, cum ar fi fire, agenți de legare, componente de prelucrare și pulbere de fibră de sticlă – toate trimise direct firmelor rusești care operează în Alabuga și sunt implicate în producția de drone Geran/Shahed.
Harbin Bin-Au Technology, Jinhua Hairun Power Technology și Shandong Xinyilu International Trade au furnizat, de asemenea, motoare și componente pentru avioane în valoare de cel puțin 860.000 de lire sterline către Drake LLC, care operează în Alabuga.
În doar trei luni din 2023, Ningbo Peak Cloud Import and Export din China a trimis aeronave și motoare de avion în valoare de 3 milioane de lire sterline către Ural Civil Aviation Factory din Rusia, sancționată pentru fabricarea de drone de luptă, inclusiv Forpost, utilizate pentru monitorizarea mișcărilor trupelor și atacarea infrastructurii critice.
„The Telegraph” a identificat, de asemenea, cinci firme rusești, toate sancționate la nivel global, care sunt responsabile de importul de componente din China și care achiziționează direct o mare parte din piesele chinezești utilizate în fabricarea dronelor.
Aceste firme rusești – Ural Civil Aviation, Akmetron, PT Electronic, PT Elektronik și Radioline – au achiziționat o serie de componente de la furnizori chinezi, precum Asia Link Shanghai International Logistics, care a livrat de la produse metalice până la cipuri electronice.
Clonele dronelor Shahed
La începutul anului 2023, Moscova și Teheranul au convenit asupra unui acord în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline pentru fabricarea dronelor Shahed pe teritoriul Rusiei.
Dar „după ce Iranul a predat desenele, software-ul și tehnologiile de producție pentru dronele Shahed-136 […] Rusia a stabilit o producție internă completă”, a scris Centrul pentru Reforme în Domeniul Apărării, o organizație de cercetare ucraineană, într-un raport analizat de „The Telegraph”.
„De atunci, Iranul a trecut în plan secund”, se arată în raport. „China a devenit principalul furnizor extern, componentele critice, precum motoarele și sistemele de navigație, provenind din China.”
Zona economică specială Alabuga
O mare parte din producția internă a Rusiei de Shahed are loc în zona economică specială Alabuga, situată strategic pe malul drept al unui râu care duce spre sud, în Marea Caspică. Pe cealaltă parte se află Iranul, ceea ce permite transportul direct al materialelor.
Tot aici, la 600 de mile est de Moscova, sunt fabricate adaptările îmbunătățite ale Rusiei – dronele de atac Garpiya și dronele momeală Gerbera – cu ajutorul planurilor iraniene și al unei aprovizionări constante cu componente chinezești.

Drona rusă Garpiya, de exemplu, este propulsată de motoare chinezești de la Xiamen Limbach Aircraft Engine.
Ritmul de producție a crescut semnificativ: în prima jumătate a anului 2024, peste 2.000 de drone Garpiya au ieșit de pe linia de producție, față de cele 2.500 de drone pe care Rusia le producea anterior într-un an.
Mile Hao Xiang Technology, care produce motoarele utilizate în Gerbera, a livrat produse în valoare de peste 1,3 milioane de lire sterline către Rusia în perioada 2022-2023, atât direct, cât și prin intermediari, potrivit Centrului pentru Reforme în Domeniul Apărării. Principalii importatori ruși ai acesteia au fost Sequoia JSC și Unikom LLC.
În ultimii trei ani, o firmă rusă – Alabuga-Fiber LLC – a importat din China 3.000 de tone de fire din fibră de carbon în valoare de 18,4 milioane de lire sterline, produse de companii precum Jilin Hongsheng Trading, Jilin Tangu Carbon Fiber Co și Jilin Chemical Fiber Friend Textile.
Firma rusă Morgan LLC a importat din China bunuri în valoare de aproape 4,3 milioane de lire sterline pentru fabrica de drone din zona economică specială Alabuga.

O mare parte din producția rusă a clonelor Geran-2 Shahed are loc la Alabuga/ Foto: x.com/NOELreports
Printre cei mai mari furnizori ai săi s-a numărat Suzhou ECOD, compania al cărei nume era imprimat clar pe piesa postată online de ministrul de externe al Ucrainei.
Suzhou ECOD, sancționată de Ucraina, a trimis produse în valoare de 1,2 milioane de lire sterline de când a început să aprovizioneze Rusia în august 2024, potrivit Centrului pentru Reforme în Domeniul Apărării.
Morgan a importat, de asemenea, baterii cu litiu în valoare de aproape 860.000 de lire sterline, enumerate în documente ca bunuri necesare pentru o „operațiune militară specială” – așa cum Rusia descrie invazia sa în Ucraina.
Apărarea ucraineană, copleșită
Dronele au permis Rusiei să copleșească sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei – în special având în vedere utilizarea crescută a dronelor momeală – și să atace infrastructura crucială într-un mod mai fiabil.
De asemenea, acestea au permis armatei ruse să maximizeze războiul psihologic, creând un mediu de stres constant pentru ucraineni.
Este probabil ca China să furnizeze Rusiei mult mai mult decât ceea ce reflectă înregistrările comerciale analizate de „The Telegraph” și „Sayari”, iar estimările monetare ar trebui considerate un prag minim – nu maxim –, întrucât niciuna dintre cele două țări nu raportează în mod consecvent și cu acuratețe livrările.
Beijingul a încercat anterior să expedieze drone dezasamblate, etichetându-le în mod eronat ca piese pentru turbine eoliene, în ciuda interdicțiilor internaționale privind armele.
Totuși, datele comerciale oferă o „perspectivă care demonstrează rolul semnificativ al producătorilor și exportatorilor chinezi de componente în baza industrială de apărare a Rusiei”, a declarat Phil Kittock, analist la Sayari.
Mai greu de surprins sunt bunurile transferate indirect prin țări terțe, o practică care, potrivit experților și soldaților, a permis Rusiei să ocolească sancțiunile și să importe componente chinezești esențiale și chiar piese din SUA, Franța și Germania.
„Este un fenomen destul de comun”, a declarat pilotul ucrainean de apărare aeriană. „Nu se fac suficiente eforturi pentru a stopa fluxul acestor componente către terți care le introduc ilegal în Rusia.”
„Ei pretind că importă sisteme HVAC [echipamente de climatizare], computere, console de jocuri și alte lucruri similare, dar acestea sunt introduse ilegal în vestul Rusiei, unde există multe fabrici de drone, și sunt construite cu scopul expres de a teroriza civilii.”
Sprijin diplomatic
La mai bine de trei ani de la prima invazie a Rusiei în Ucraina, China a continuat să evite denunțarea publică a Moscovei.
Chiar înainte ca Rusia să lanseze războiul împotriva Ucrainei, Putin a fost chiar întâmpinat de Xi la Beijing, când acesta a găzduit Jocurile Olimpice de iarnă.
O lună mai târziu, în martie 2022, China s-a abținut de la o rezoluție a ONU de condamnare a agresiunii ruse și de cerere de retragere a trupelor, poziție pe care a continuat să o mențină.
China a mers atât de departe încât, potrivit unor surse, ar fi permis Rusiei să înființeze un program de armament pe teritoriul său pentru a dezvolta și produce drone de atac cu rază lungă de acțiune – în special Garpiya-3 – și să livreze sisteme finite la Moscova, după cum au descris surse din serviciile de informații pentru Reuters în 2024.
Silenzio stampa
Niciuna dintre companiile contactate de The Telegraph nu a răspuns la solicitările de comentarii; nu toate firmele au putut fi contactate.
Într-un moment în care partenerii occidentali au rupt legăturile cu Moscova după invazia Ucrainei, China a venit în ajutor, umplând golul comercial prin cumpărarea de petrol rusesc și vânzarea de produse de la mașini la electronice.
O anchetă a ziarului „The Telegraph” de la sfârșitul anului 2023 a descoperit că China ajuta Rusia să se înarmeze cu elicoptere, drone, lunete optice și metale esențiale utilizate de ministerul Apărării.
La sfârșitul lunii august, cele două țări au desfășurat primele exerciții comune cu submarine în Pacific – încă un semn al legăturilor tot mai strânse, bazate în parte pe o prietenie puternică între Putin și Xi.
Cei doi s-au întâlnit de peste 45 de ori, petrecând mai mult timp împreună decât cu orice alți lideri, chiar oferindu-și reciproc cadouri de ziua de naștere și organizând petreceri.
Cel mai recent, cei doi s-au întâlnit în China la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, împreună cu prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, înainte de parada de miercuri.
Război comercial
În ciuda amenințării cu sancțiuni secundare sau tarife exorbitante împotriva Chinei pentru cumpărarea de petrol rusesc – așa cum a avertizat în repetate rânduri Donald Trump – nimic nu pare să tulbure Beijingul, care este deja implicat într-un război comercial prelungit cu Washingtonul.
La rândul său, SUA și-a pus în aplicare unele dintre avertismente, impunând recent tarife de până la 50% asupra importurilor din India, într-o mișcare menită aparent să pedepsească națiunea din Asia de Sud pentru achiziționarea de țiței rusesc.
Într-o anumită măsură, China ar fi bucuroasă să vadă sfârșitul războiului și reluarea păcii, ceea ce ar sprijini ambițiile sale economice globale.
„China beneficiază de stabilitatea din întreaga lume”, a spus dl Ghiselli. „Dar dacă ar trebui să aleagă între perspectiva intereselor strategice și principiile diplomației, ar alege mai întâi interesele strategice. Beijingul pur și simplu nu poate să-l abandoneze pe Putin.”


















