Spațiul Schengen este pe cale să se extindă odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei. Ce impact va avea această decizie istorică asupra zonei de călătorie fără frontiere a Europei și asupra economiei UE?
Miniștrii afacerilor interne din UE vor conveni joi să permită României și Bulgariei să intre pe deplin în Spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, extinzând astfel „cel mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne”, scrie „The Local”.
Decizia pune capăt mai bine de un deceniu de așteptare pentru cele două țări.
Comisia Europeană, care evaluează dacă sunt îndeplinite cerințele de aderare, a dat undă verde celor două țări în 2011. Cu toate acestea, în unele state membre ale UE au persistat îndoieli privind guvernanța și problemele legate de imigrație.
După ce Țările de Jos și-au ridicat dreptul de veto anul trecut, Austria a fost următoarea țară care s-a opus, având preocupări legate de migrație și gestionarea frontierelor.
Acceptare parțială
În decembrie 2023, Consiliul European a convenit asupra unei soluții parțiale la impas, convenind că Bulgaria și România vor elimina controalele la frontierele aeriene și maritime cu alte țări Schengen la 31 martie 2024, dar vor menține controalele la frontierele terestre.
De la 31 martie, cele două țări au eliberat vize Schengen și au aplicat regula 90/180 pentru călătorii din afara UE. Aceasta înseamnă că zilele petrecute în Bulgaria și România de către vizitatorii pe termen scurt fără viză sunt luate în considerare la calculul șederii maxime în spațiul Schengen de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
La sfârșitul lunii noiembrie, în cadrul unei reuniuni care a avut loc la Budapesta sub președinția ungară a Consiliului UE, Ungaria, Bulgaria, România și Austria au convenit asupra unui „pachet privind protecția frontierelor”, care a pregătit terenul pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre și pentru ca Bulgaria și România să devină membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025.
După aprobarea provizorie de către ambasadorii UE, Bálint Ódor, reprezentantul permanent al Ungariei pe lângă UE, a numit decizia „o piatră de hotar”. Decizia a fost luată în mod oficial la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE din 12 decembrie.
Mai multe oportunități economice
Comitetul Economic și Social European (CESE), un organism consultativ al UE, a declarat că „acordarea statutului Schengen deplin Bulgariei și României va aduce beneficii și pieței unice a UE, întrucât orice limitare a libertății de circulație în interiorul UE afectează în mod negativ competitivitatea UE și împiedică creșterea sa economică”.
Un studiu al Institutului de Cercetări Economice al Academiei Bulgare de Științe (ERI) arată că aderarea parțială a Bulgariei la Spațiul Schengen a cauzat pierderi anuale de peste 834 de milioane euro.
Întârzierile la frontierele terestre din România se estimează că au costat operatorii de transport 90 de milioane de euro și venituri anuale suplimentare de 2,32 miliarde de euro, a informat CESE.
„Companiile din cele două țări plătesc miliarde de euro anual din cauza costurilor logistice crescute, a întârzierilor care afectează livrările de bunuri și echipamente și a creșterii salariilor pentru carburanți și șoferi. Prețurile mai mari transferă aceste costuri asupra consumatorilor. Există efecte negative asupra mediului, turismului și mobilității transfrontaliere a forței de muncă, pentru a numi doar câteva”, a declarat Mariya Mincheva, care a condus elaborarea avizului CESE.
Într-o intervenție recentă la Parlamentul European, eurodeputatul bulgar Kristian Vigenin a declarat că „Bulgaria și România îndeplinesc de mult timp toate cerințele pentru a exercita un control eficient la frontierele lor este bine cunoscut. Că este timpul ca tratamentul discriminatoriu al cetățenilor celor două țări să înceteze este, de asemenea, adevărat. Dar Bulgaria și România pe deplin în Schengen înseamnă, de asemenea, o reducere semnificativă a timpului de livrare a mărfurilor și a costurilor de transport, consolidând durabilitatea și competitivitatea întreprinderilor europene.”
Frontiere digitale și autorizații de călătorie
Intrarea deplină în spațiul Schengen va însemna, de asemenea, că România și Bulgaria vor adopta Sistemul UE de intrare/ieșire, noul sistem digital de frontieră care va fi introdus treptat anul viitor, după mai multe întârzieri.
Persoanele care călătoresc în Bulgaria și România din afara UE și care nu au nevoie de viză vor trebui, de asemenea, să dețină o autorizație de călătorie (ETIAS), care va costa 7 euro atunci când va fi introdusă.
De la aderarea la UE în 2007, cele două țări au accesat progresiv bazele de date ale UE privind afacerile interne și securitatea, inclusiv Sistemul de Informații Schengen. Acest sistem permite autorităților de frontieră, de imigrare, de poliție, vamale și judiciare să consulte alertele la nivelul UE privind persoane și obiecte.
Ce este Spațiul Schengen
Spațiul Schengen a fost introdus în 1985 în cinci țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos) și s-a extins de atunci pentru a include 29 de țări (toate statele membre ale UE, mai puțin Cipru și Irlanda, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
Cu România și Bulgaria, spațiul Schengen acoperă 4,5 milioane de kilometri pătrați și o populație de 450 de milioane de locuitori.
