DNA nu a dat publicității numele companiei din Bulgaria pe care ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, ar fi trebuit să o favorizeze, pentru a semna cu ministerul contracte de achiziții de armament, în schimbul mitei de 1 milion de euro promise de fostul senator PSD Marius Isăilă. Defapt.ro a aflat, pe surse, că Marius Isăilă urma să obțină banii pentru mită de la bulgarul Roman Ivanov Angelov, reprezentantul unei companii de armament din Bulgaria, Sofia Arm Tech.
Incidentul readuce în atenție afacerile cu armament pe care companiile statului român le face cu firme de profil din Bulgaria. Un raport de anul acesta al Curții de Conturi ar putea fi relevant în context. El relevă că, în perioada 2022-2024, Romtehnica a semnat mai multe contracte de intermediere – import-export de armament – pe care a aplicat o serie de comisioane, fără a avea în spate o justificare economică. Contractele au fost semnate cu două firme din Bulgaria: Obsidian Trade Ltd. și Alguns Ltd. Curtea de Conturi nu precizează dacă acestea sunt singurele contracte de achiziție.
Dare de mită eșuată
În dosarul de corupție, în care denunțător este fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, Marius Isăilă a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Potrivit unor surse din anchetă, Berceanu s-a întâlnit de mai multe ori cu Isăilă și l-a înregistrat în momentul în care îi propunea să îi aranjeze o întâlnire cu ministrul Apărării, Ionuţ Moșteanu, pentru a-i propune să accepte o mită de un milion de euro.
În schimbul banilor, Ionuţ Moșteanu ar fi trebuit să își exercite influența asupra companiei „Romtehnica”, din subordinea MApN, astfel încât să accepte un contract cu o firmă din Bulgaria pentru achiziția de armament. Marius Isăilă a fost arestat la propunerea procurorilor DNA, iar aceștia îl acuză pe fostul senator de trafic de influență. Atât Berceanu, cât și Moșteanu colaborează cu anchetatorii.
Informațiile obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro, corelate cu stenogramele din dosarul de corupție, arată că Marius Isăilă urma să obțină banii pentru șpagă de la bulgarul Ivanov Angelov Roman, reprezentantul unei companii de armament din Bulgaria.
Fostul senator și partenerul său de afaceri bulgar voiau ca ministrul Ionuț Moșteanu să facă presiuni asupra companiei Romtehnica, deținută de MApN, pentru ca aceasta să cumpere obuze din Kazahstan, care ulterior urmau să fie revopsite și vândute în Ucraina prin intermediul firmei din Bulgaria.
„Dar aceasta nu era singura afacere care îi interesa pe Marius Isăilă și pe Ivanov Roman: cei doi aflaseră că MApN urmează să scoată la vânzare obuze vechi de 120 mm, pe care voiau să le cumpere și să le revândă tot în Ucraina”, scrie Defapt.ro.
Marius Isăilă, fost senator PSD și UNPR, a intrat pe piața dealer-ilor de arme la scurt timp după ce a început războiul din Ucraina.
Acesta lucra ilegal ca intermediar pentru firma bulgărească Sofia Arm Tech, deoarece nu deținea o autorizație în acest eliberată de Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Toți dealer-ii care vor să facă afaceri cu muniție legal pe teritoriul României trebuie să dețină o astfel de autorizație.
Firma bulgărească Sofia Arm Tech este reprezentată legal de bulgarul Ivanov Angelov Roman, conform informațiilor publicate pe site-ul Consiliului Interdepartamental pentru Industria de Apărare și Securitatea Aprovizionării din cadrul Consiliului de Miniștri al Bulgariei.
Curtea de Conturi a descoperit nereguli
Despre afacerile cu armament ale Romtehnica cu două firme din Bulgaria oferă detalii un raport de anul acesta al Curții de Conturi, în perioada 2022-2024. Este vorba de companiile Obsidian Trade Ltd., menționate la pagina 5 a raportului, de la care au fost achiziționate produse în 7 iulie 2022, și Alguns Ltd., de la care au fost achiziționate produse în 28 iulie 2022.
Raportul precizează că Romtehnica, ce realizează importurile de tehnică militară, a parafat mai multe contracte de intermediere – import-export de armament – pe care a aplicat o serie de comisioane, fără a avea în spate o justificare economică. Mai mult, contractele sunt semnate doar de către (fostul) director general, și nu par să fi fost aprobate de către Consiliul de Administrație.
Astfel în ultimii trei ani, Romtehnica a efectuat o serie de operațiuni de revânzare a unor produse militare importate în acest scop pe baza unor contracte ce nu au fost aprobate de către acționarii companiei, fie că este vorba de AGA sau Consiliul de Administrație.
„În perioada 2022-2024, C.N. Romtehnica S.A. a efectuat operațiuni, în nume propriu, de (re)vânzare către clienți externi a unor mărfuri achiziționate în acest scop de la furnizori externi în baza unor contracte/acte juridice care nu au fost analizate și aprobate de Consiliul de administrație al Companiei şi/sau Adunarea generală a acționarilor, contrar cerințelor şi obligațiilor prevăzute în cuprinsul prevederilor” legale, se arată în raportul Curții.
Documentul citat menționează că există o notă internă în cadrul companiei Romtehnica în iunie 2022 prin care au fost propuse aceste operațiuni de intermediere „în nume propriu (în numele și pe seama Companiei)” între furnizori externi și clienți externi și unde a fost propusă aplicarea unor comisioane între 1 și 6,5% la costul de achiziție. Totuși, Curtea de Conturi subliniază că nu există niciun document „din care să rezulte în ce măsură prin aplicarea acestor comisioane sunt acoperite/recuperate costurile Companiei aferente fiecărui tip de operațiune și marja de profit estimată”, dar menționează că nota respectivă a fost aprobată de către directorul general al Romtehnica.
Situația devine însă și mai ciudată, pentru că raportul Curții menționează apoi că deși prin nota internă respectivă au fost aprobate tranzacții pe bază de comision (intermediere), Romtehnica nu a încheiat contracte de intermediere în aceste spețe. Mai exact, legal, veniturile au fost realizate prin acte de comercializare, adică a fost vorba de contracte de achiziție și de (re)vânzare de bunuri.
Contracte încheiate fără aprobarea conducerii
Diferența e importantă în sensul că pentru aceste contracte, ce privesc comercializarea de bunuri și nu intermedierea, ar fi trebuit să existe aprobarea organelor de conducere ale companiei, adică Adunarea Generală a Acționarilor (AGA). „În acest sens, menționăm că nu au fost prezentate echipei de audit hotărâri/decizii/ documente de aprobare emise de organele de conducere ale Companiei”.
Din nou, în cazul acestor tranzacții de comercializare nu au fost identificate/prezentate documente/calculații din cuprinsul cărora să rezulte explicit modul de stabilire pe baze concurențiale atât a prețului de vânzare cât și a clauzelor contractuale.
Începând cu anul 2024, aceste contracte sunt recunoscute (d.p.d.v. contabil) în interiorul companiei drept contracte de comercializare, mai notează raportul Curții, însă chiar și așa, în continuare, ele nu sunt supuse spre aprobare conducerii companiei, mai exact Adunarea generală a acționarilor. Mai mult, nu există împuterniciri pentru directorul general din partea CA-ului pentru semnarea acestor contracte. „De asemenea, nici în cuprinsul rapoartelor administratorilor care însoțesc situațiile financiare anuale nu se regăsesc informații explicite şi cuprinzătoare referitoare la aceste operațiuni economice”.
La insistențele auditorilor Curții, Romtehnica a precizat că a trimis raportări lunare cu privire la aceste contracte către Direcția Generală pentru Armamente din cadrul MApN. Însă auditorii subliniază că aceste raportări nu au fost trimise conducerii Direcției, ci doar șefului direcției de politici de achiziție. În final, aceste contracte sunt prezentate CA-ului în anul 2025, când Romtehnica care o nouă conducere, care notează că aceste contracte sunt în concordanță cu obiectul de activitate al companiei (în opoziție cu interpretarea Curții de Conturi).
Mai mult, raportul Curții subliniază că aceste contracte de achiziție și de (re)vânzare de armament „nu au fost semnate/avizate de toate persoanele/compartimentele cu atribuții/competente stabilite în acest sens prin Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N. Romtehnica”, respectiv nu au fost semnate/avizate de directorul economic, compartimentul juridic, controlul financiar preventiv.
Firmele de la care Romtehnica a cumpărat tehnică militară
În raportul Curții de Conturi sunt menționate mai multe astfel de contracte de intermediere efectuate de către Romtehnica. Mai exact apar numerele a două contracte de achiziție și aproape 20 de contracte de (re)vânzare. Pentru contractele de achiziție însă avem și numele firmele de la care Romtehnica a cumpărat tehnica militară (nu se știe către ce țară a fost revândută tehnica militară).
Mai exact este vorba de două firme de armament din Bulgaria: Obsidian Trade Ltd., de la care au fost achiziționate produse în 7 iulie 2022, și Alguns Ltd., de la care au fost achiziționate produse în 28 iulie 2022. (Nu e clar dacă acestea sunt singurele contracte de achiziție.)
Obsidian Trade Ltd. este înregistrată la Sofia, fiind o firmă cu capital privat, 100% bulgăresc însă, așa cum anunță compania pe propriul site. Compania spune că, prin contractorii săi, poate oferi echipamente diverse, de la vehicule blindate până la sisteme antiaeriene, inclusiv rachete și radare.
Alguns Ltd., cea de-a doua companie de la care Romtehnica a importat armament, este și ea o firmă privată, care, potrivit presei internaționale, este deținută de către omul de afaceri Alexander Dimitrov, fost partener de afaceri al unui cunoscut lider al lumii interlope de la sud de Dunăre, Boian Petrakiev Borisov, poreclit „Baronul”. Acesta din urmă are nu mai puțin de 10 condamnări la activ, una în 1994 pentru o ambuscadă armată la granița cu Serbia a unor șoferi de TIR. În anul 2006 avea să fie reținut pentru falsificarea de carduri bancare, dar a fost eliberat rapid pe cauțiune (doar 100 EUR) și a susținut că se ocupa cu exportul de maimuțe.
Aceste contracte de achiziție de tehnică militară încheiate de Romtehnica au fost perfectate în luna iulie 2022, adică la patru luni de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina, și într-o perioadă în care Bulgaria refuza să ajute militar Kievul. Abia în luna noiembrie Guvernul de la Sofia avea să-și schimbe poziția oficială.
Investigație de presă
O companie bulgărească cu numele Alguns EOOD (EOOD este echivaletul bulgăresc pentru „societate cu răspundere limitată”, similar cu SRL sau Ltd. – n. red.)), apare într-o investigație a publicației bulgare Bivol.bg, comună cu jurnaliștii polonezi de la Fundacja Reporterow (FR). Ea a scos la iveală că, în mai 2022, Bulgaria a vândut în secret arme destinate Ucrainei prin intermediul Poloniei și României.
Astfel, Bulgaria a încercat să exporte în secret muniție scoasă din uz în România: rachete de 122 mm pentru lansatorul multiplu de rachete autopropulsat BM-21 Grad, cartușe de 122 mm pentru obuzierul D-30 Gvozdika, cartușe de 152 mm pentru obuzierul D-20 Akatsiya și cartușe de artilerie de 130 mm.
„Valoarea lor totală a fost de aproximativ 200 de milioane de dolari. Acordul a constat în mai multe plăți de aproximativ 60-70 de milioane de dolari, potrivit surselor „Bivol.bg” din industria armamentului. Rachetele fabricate în anii 1980 au fost achiziționate de compania bulgară Alguns EOOD din Republica Belarus.
La începutul lunii mai, Alguns a exportat cartușele către Compania Națională de Apărare „Romarm” SA, subordonată Ministerului român al Economiei.
„Totul s-a făcut în baza unui acord Alguns- Romarm care prevedea ca muniția să fie apoi reexportată imediat în Ucraina. Românii erau însă nemulțumiți de starea rachetelor, multe dintre ele fiind deformate sau chiar ruginite. Protejându-și propria bună reputație, le-au trimis înapoi”, a punctat „Bivol.bg”.
Ajutați de Ministerul Economiei și Industriei, Alguns a încercat apoi să le repare prin intermediul așa-numitei „reatestări” la producătorul de armament de stat Vazovski Mashinostroitelni Zavodi (VMZ) din Sopot, Bulgaria. Fabrica, însă, a refuzat solicitarea ministerului de a acorda prioritate proiectului, susținând că este ocupată cu un număr record de comenzi de la clienți străini.
Miza era evident mare în executarea la timp a dublei manevre – atât de mare încât ministrul bulgar al Economiei și Industriei, Kornelia Ninova, a demis întregul consiliu de administrație.
Cazul avea potențial să se transforme într-un alt scandal diplomatic, deoarece Bucureștiul urma să reexporte rachetele către Kiev, în timp ce Minskul era nemulțumit de suspiciunile că ar fi fost falsificată o licență în numele lor pentru reexportul armelor.
În cele două luni care au urmat lunii martie 2022, au fost efectuate până la 50 de zboruri către aeroportul militar din Rzeszow, Polonia. Ministerul de externe a confirmat că zborurile transportau arme și muniții. Aeroportul din Rzeszow se află la doar 70 km de granița cu Ucraina.
Acordul dintre Alguns și RomArm se afla, la acel moment, în investigația Agenției de Stat pentru Securitate Națională (SANS).
Exporturi
Guvernul de coaliție al lui Kiril Petkov era, la acea dată, singurul din cadrul NATO și UE, pe lângă cel al premierului pro-rus al Ungariei, Viktor Orban, care nu furniza oficial arme Ucrainei. Pe 4 mai 2022, atât partidele de guvernământ, cât și opoziția au votat în parlamentul bulgar pentru a oferi doar „sprijin militar tehnic” Kievului. Acest lucru a pregătit terenul pentru o corupție la scară nelimitată în complexul industrial militar, a scris Bivol.bg.
Prima persoană care a vorbit public despre exportul de arme bulgărești către Ucraina prin Polonia și Cehia a fost fostul director general al Kintex, Alexander Mihailov. Varșovia și Praga aveau acum propria producție, a spus el, deoarece armatele lor trecuseră deja la standardele NATO, astfel încât cantitățile exportate către aceste țări nu erau necesare și nu exista nicio modalitate prin care acestea să poată satisface nevoile acelor țări.
El a comentat că produsele exportate corespundeau cu cele folosite în luptele din Ucraina. Între timp, „The New York Times” a relatat despre exportul de arme bulgărești în Ucraina prin intermediul unei companii americane din Polonia.
Armele din Bulgaria în Ucraina sunt exportate nu doar prin Polonia și Cehia, ci și prin România, a constatat ancheta Bivol.bg din surse de la Sofia și București.
Petkov s-a întâlnit cu Ciucă
Pe 28 aprilie 2022, pe când se întorcea de la Kiev, prim-ministrul Kiril Petkov a făcut o oprire la București. Potrivit unor surse Bivol.bg, cu acest prilej s-au făcut aranjamente pentru exportul de arme de fabricație bulgară și sovietică către Ucraina, prin România.
Inițial, planul implica aproximativ 40.000 de rachete „Grad”, utilizate într-un sistem de lansator multiplu de rachete autopropulsat, o modernizare a celebrei rachete Katiusha folosită în cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, rachetele de acest tip nu sunt produse în Bulgaria. Muniția în cauză a fost fabricată în fosta republică sovietică Belarus.
Conform a cel puțin două surse independente – un actual europarlamentar și un fost ministru al Apărării – Sofia este unul dintre cei mai mari furnizori de rachete, inclusiv Grad, către Ucraina, prin intermediul unor țări terțe precum Polonia și România.
Sofia și Bucureștiul au discutat despre exportul a aproximativ 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe de mitralieră. Valoarea totală estimată a tranzacției este de aproximativ 200 de milioane de dolari, din care, conform surselor noastre, cel puțin 15 milioane au fost destinate comisionului neoficial pentru funcționarii publici, cu 5 milioane drept plată în avans.
Totul ar fi trecut, probabil, neobservat, dacă nu ar fi apărut probleme după ce transportul a fost expediat. Tranzacția era planificată să se desfășoare în felul următor: Alguns vinde muniția companiei naționale de apărare din România CN Romarm SA, aceasta din urmă o revinde apoi propriei filiale Nanotech Defence SRL, care semnează un contract direct cu ministerul apărării din Ucraina, adică destinatarul final.
Documentele includ un inventar detaliat al bunurilor. Este important de menționat că Nanotech acționa ca reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina. Informațiile despre compania Nanotech din unul dintre registrele comerțului din România arată că a fost înregistrată ca „intermediar în comerțul cu bunuri cu destinație specială”.
Conform surselor „Bivol.bg”, în ziua încheierii acordului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferea al doilea cel mai mare ajutor militar Ucrainei, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație.
Dar când au fost primite în Ucraina, starea lor reală a fost dezvăluită. Ministerul Apărării din Ucraina le-a trimis înapoi în România deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă.
Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și era într-o stare proastă. Compania și proprietarul acesteia au implicat-o apoi direct pe Kornelia Ninova în afacere, care acum amenință să se transforme într-un scandal diplomatic internațional. Deoarece, atunci când Ucraina a returnat mărfurile, întregul transport a trecut din nou prin România și apoi înapoi la compania bulgară Alguns. Autorizația pentru primirea de bunuri de acest tip în țară trebuia să poarte din nou semnătura viceprim-ministrului Ninova.
Bucureștiul confirmă acordul
Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al Economiei de la acea vreme, Florin Spătaru, care a transmis întrebările noastre companiei naționale de apărare Romarm SA. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns ”, a fost răspunsul primit de Bivol.bg de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești.
„Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația relevantă”, a mai spus directorul general al companiei.
El a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea detaliilor despre „produse, livrare și prețuri ar contraveni principiilor concurenței pe piață, protejate de lege.”
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria a confirmat oficial pentru Bivol.bg numărul mare de zboruri din Bulgaria către Polonia care transportă arme și muniții. „În intervalul 1 martie – 9 iunie 2022, MAE a primit note diplomatice și a acordat ajutoarele necesare, permise diplomatice, pentru 50 de zboruri cargo de pe aeroporturile de pe teritoriul Republicii Bulgaria către aeroportul din Rzeszow din Republica Polonă”.
