Publicația americană „The Wall Street Journal” a reușit să obțină mai multe informații despre ancheta privind operațiunea de sabotare a conductelor de gaz Nord Stream, din Marea Baltică. Principalii suspecți sunt membrii unei unități militare de elită a Armatei Ucrainei, care au răspuns ordinului dat de generalul Valeri Zalujnîi, comandantul forțelor armate ale țării. Autoritățile germane se străduiesc acum să îi tragă la răspundere pe militarii care au executat misiunea, riscând să inflameze tensiunilor cu Ucraina și alte state europene.
Pe 26 septembrie 2022, o serie de explozii subacvatice, urmate de scurgeri de gaze, au avut loc la trei dintre cele patru conducte de gaz Nord Stream 1 și 2, care asigurau tranzitul de gaze naturale din Rusia spre Germania.
După atacul rusesc din februarie 2022, nemții, deși anunțându-și dorința de a se aproviziona cu energie din surse alternative Rusiei, au continuat inițial să importe gaz din această țară prin Nord Stream 1.
În iulie 2022, Nord Stream 1 fusese închis de Rusia, din cauza unei inspecții tehnice a celor două conducte. Nemții s-au temut atunci că sistarea alimentării de gaze va fi permanentă, date fiind sancțiunile impuse Kremlinului, ca urmare a invaziei și posibilele măsuri retaliatorii ale conducerii Rusiei.
Nord Stream 1 a fost însă redeschis după zece zile. Cu toate acestea, pe 1 septembrie 2022, Rusia a invocat mai multe probleme tehnice cu cele două conducte, oprind atunci furnizarea de gaze permanent.
Situația cu Nord Stream 2 a fost ușor diferită. Proiectul a fost finalizat în 2021, însă nu a fost pus în funcțiune până la invazia din februarie 2022, din cauza faptului că nu fuseseră acordate avizele necesare. După atacarea Ucrainei, Germania a amânat acordarea permiselor necesare, probabil din dorința de a nu-și atrage critici suplimentare repercusiuni din partea aliaților occidentali.
Orice probleme legate de avize sau dificultăți tehnice invocate de Rusia au devenit desuete, însă, odată cu operațiunea din 26 septembrie 2022, care a avut drept consecință compromiterea conductelor.
Lovitura a fost una majoră. În 2021, Nord Stream 1 asigura aproximativ o treime din importurile de gaz ale Germaniei, fiind o sursă esențială inclusiv pentru asigurarea funcționării la capacitate maximă a puternicei industrii germane, „inima” economiei nemțești.
Germania a fost nevoită între timp să se reorienteze în privința aprovizionării cu energie, apelând tot mai mult la importuri de gaze naturale lichefiate. Problema cu acestea este că sunt mai scumpe decât gazul din conductele respective, ceea ce a afectat considerabil competitivitatea producătorilor și firmelor germane.
Wall Street Journal reia dezvăluirile despre Nord Stream
„The Wall Street Journal”, publicația americană de centru- dreapta deținută de magnatul Rupert Murdoch, a publicat, încă din august 2024, mai multe informații, din surse confidențiale, despre operațiunea pusă la cale și executată cu succes de a arunca în aer conductele Nord Stream.
Concret, Bojan Pancevski a detaliat atunci detaliile din spatele operațiunii. Mai exact, în mai 2022, un grup de ofițeri cu grad înalt din Armata Ucrainei și mai mulți afaceriști au avut ideea prima dată de a sabota prin explozii conductele de gaze Nord Stream.
Acestea erau unele din principalele surse de venit ale mașinăriei de război a Kremlinului, iar Kievul considera că este necesar să le distrugă. Inclusiv președintele Volodimir Zelenski a fost de acord inițial cu inițiativa.
Serviciile de informații ale armatei Olandei, MIVD, au fost cele care au aflat prima dată de planul îndrăzneț al ucrainenilor, ele alertând de îndată CIA. Americanii au reacționat prompt și i-au avertizat pe germani.
Totodată, CIA a transmis un mesaj direct și președintelui Volodimir Zelenski, cerându-i să nu își dea acordul cu privire la punerea în executare a misiunii de către forțele sale speciale. Liderul de la Kiev ar fi fost de acord și le-a cerut militarilor să abandoneze planul.
Ordinul său pare că nu a fost respectat de generalul Valeri Zalujnîi, actualul ambasador al Ucrainei în Regatul Unit și comandant-șef al forțelor armate ale Ucrainei la acea vreme.
În cele din urmă, operațiunea a fost dusă la capăt cu succes, la scurt timp după contraofensiva de succes a Ucrainei din Harkov. Explozia a avut loc în ape internționale, în zonele economice exclusive ale Suediei și Danemarcei. Oficialii Statelor Unite au dat atunci vina, în public, pe ruși pentru explozii, în timp ce Moscova a spus că britanicii și americanii sunt de vină.
Nemții avansează cu investigația proprie
Tot același jurnalist de la „The Wall Street Journal”, Bojan Pancevski, a publicat astăzi noi detalii despre demersul anchetatorilor germani de a-i trage la răspundere pe făptași.
Aceștia au stabilit că trei soldați ai forțelor speciale ucrainene, alături de patru scafandri, care erau subordonați direct de comandantului Zalujnîi, au fost autorii sabotajului.
Decisivă se pare că a fost o poză în alb-negru făcută de un radar nemțesc, unde este surprins unul dintre scafandri operațiunii, care a fost identificat printr-un software specific.
Executanții ucraineni au fost ulterior extrași din Polonia, prin automobile cu numere diplomatice. O sursă de la Kiev a „ The Wall Street Journal” a declarat că s-a acționat în urma unui avertisment din partea guvernului polonez.
Premierul Donald Tusk și-a exprimat dubiile în legătură cu investigația autorităților germane, el criticând de mai multe ori proiectul Nord Stream: „Problema nu e că au fost aruncate în aer conductele, ci că ele au fost construite.” Acum aproape o lună, justiția poloneză a eliberat unul din suspecții pe care nemții îl voiau extrădat pentru a fi tras la răspundere.
Persoana pe care nemții o suspectează că a fost comandantul misiunii a fost arestată recent în Italia, urmând ca, în săptămânile următoare, să fie soluționată cererea de extrădare către Germania.
În timp ce formațiunea „Alternativ fur Deutschland”, opoziția din Bundestag, speră să folosească ancheta pentru a capitaliza și mai multă popularitate în rândul electoratului, ei pledând împotriva ajutorului pentru Ucraina, cancelarul creștin-democrat Friedrich Merz va trebui să gestioneze situația.
Oameni din cercul său de apropiați au declarat, însă, pentru „The Wall Street Journal” că vor reuși să facă față problemei, publicul neamț fiind deja obișnuit cu ideea că ucrainenii ar fi fost cei din spatele exploziei.
Extrădarea suspectului din Italia ar putea totodată să tensioneze relațiile dintre Kiev și Berlin, asta după ce venirea la puterea a lui Merz a fost bine primită de către conducerea ucraineană.
Germania este cel mai mare contributor financiar la ajutorul pentru Ucraina, oferind totodată sisteme militare sofisticate, mult râvnite de către țara est-europeană. Așadar, Kievul va trebui să aibă grijă cum va reacționa, mai ales pentru a nu-l pune în dificultate pe cancelarul Merz, cel care susține sprijinul pentru Ucraina, în ciuda presiunilor din partea opoziției.
