Într-un moment în care au loc negocieri intense pentru pace în Ucraina, președintele francez Emmanuel Macron a mers în China, într-o vizită de stat. El s-a întâlnit cu Xi Jinping, președintele Chinei. Cei doi au discutat la Beijing despre războiul din Ucraina și comerț, Uniunea Europeană înregistrând un deficit în fața Chinei. Apoi au mers și în Chengdu, pentru a vizita barajul Dujiangyan.
Liderul francez Emmanuel Macron și-a încheiat vineri cea de-a patra vizită de stat în China. În prima zi, cei doi șefi de stat s-au întâlnit în impunătoarea Sală a Poporului din Beijing, unde s-au purtat discuții intense. Astăzi, Xi Jinping și Prima Doamnă a Chinei, Peng Liyuan, le-au arătat lui Macron și soției sale, Brigitte, barajul Dujiangyan, parte a patrimoniului mondial UNESCO, situat în muntoasa provinciei Sichuan, din centrul Chinei, lângă orașul Chengdu.
Simbolistica acestei vizite în afara Beijingului este una interesantă, menită să arate respectul pe care conducerea Chinei îl poartă Franței și chiar și președintelui acestei țări.
Când președintele american Donald Trump a efectuat o vizită sa istorică în China la începutul primului său mandat, în 2017, Xi jinping i-a oferit o cină privată în Orașul Interzis din Beijing, dar itinerariul președintelui american s-a limitat strict la capitala chineză.
Macron, care a fost filmat inclusiv în timp ce alerga de dimineață în jurul unui lac, alături de echipa sa de securitate, a părut impresionat de sistemul de irigații aferent barajului Dujiangyan, care datează din secolul al III-lea î.Hr. și continuă să furnizeze apă câmpiei din bazinul Sichuan.
Această vizită a părut să fie un răspuns și un semn de recunoaștere al lui Xi Jinping, după ce Macron l-a găzduit pe președintele Chinei în Pirinei, în mai 2024, acolo unde liderul și-a petrecut o parte din timp în copilărie.
Diplomația panda
Emmanuel Macron s-a întâlnit cu studenți în Chengdu, al patrulea oraș ca mărime din China, cu 21 de milioane de locuitori, în timp soția sa a vizitat o rezervație a urșilor panda. În locație se află și doi urși în vârstă de 17 ani, împrumutați Franței în 2012 ca parte a „diplomației panda” a Chinei, care tocmai s-au întors în țara lor natală.
China a promis să trimită doi noi urși panda în Franța, pentru a-i înlocui pe cei care au revenit la Chengdu. Directorul francez al grădinii zoologice unde vor sta urșii a declarat, vineri, că aceștia vor fi sosi până în 2027.
„Panda diplomacy”, sau „diplomația panda” este strategia chineză de a împrumuta sau a oferi urși panda altor națiuni, drept simbol ale prieteniei și bunăvoinței.
Este vorba despre un instrument de „putere soft”, menit să încurajeze relații bilaterale calde, o tactică a Chinei de a-și promova obiectivele diplomatice și a-și îmbunătăți imaginea pe plan internațional.
Deși practica datează de secole, a devenit cu adevărat cunoscută în secolul al XX-lea, mai ales după vizita președintelui Nixon în China din 1972, și continuă și în prezent.
Tensiuni la Beijing
Cu o zi în urmă, la Beijing, liderul francez și-a îndemnat omologul chinez să se implice pentru a pune capăt războiului din Ucraina și, totodată, să aibă o abordare constructivă în tentativa europenilor de a reduce deficitul comercial cu China.
Deși conducerea chineză face apel în mod regulat la negocieri de pace și respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor, nu a condamnat până acum Rusia pentru invazia sa din 2022. Ba chiar și-a „cimentat” relația bilaterală cu Moscova.
Există suspiciuni rezonabile că Beijingul oferă Rusiei un sprijin economic și militar decisiv pentru mașinăria de război a Kremlinului, în special prin furnizarea de componente militare pentru industria de apărare. Desigur, China neagă toate acestea.
Acorduri comerciale
Întrevederea bilaterală a celor doi președinți, de joi, de la Beijing, a dus la 12 acorduri de cooperare. Ele vizează domenii precum îmbătrânirea populației, energia nucleară, dar bineînțeles, și conservarea habitatului urșilor panda.
Nu au fost dezvăluite valoarea acestor înțelegeri. Deși Emmanuel Macron a fost însoțit în China de șefii unora dintre cele mai importante companii franceze, niciunul dintre acordurile semnate nu poate fi catalogat drept unul „major”.
Miza cea mare a fost acordul privind vânzarea a 500 de avioane comerciale „Airbus” către China. Așteptările erau însă destul de mici ca liderul chinez să aprobe comanda. Motivul? Asta ar fi slăbit influența Chinei în negocierile privind un acord comercial cu SUA. În paralel, Washingtonul face presiuni asupra conducerii de la Beijing să achiziționeze avioane „Boeing”.
Separat de discuțiile cu francezii, Xi Jinping a anunțat că țara sa va oferi 100 de milioane de dolari pentru a ajuta la domolirea crizei umanitare din Gaza și pentru a sprijini reconstrucția infrastructurii.
Președintele Chinei a făcut apel la conducerea Franței să aprofundeze relația bilaterală. „Indiferent de modul în care se schimbă mediul extern, ambele părți, ca puteri majore, ar trebui să demonstreze întotdeauna independență și viziune strategică, să arate înțelegere reciprocă și sprijin reciproc una pentru cealaltă în chestiuni esențiale și în probleme critice majore”, a spus el.
„China și Franța ar trebui să demonstreze că dau dovadă de responsabilitate, să promoveze multilateralismului și să stea ferm de partea dreaptă a istoriei”, a adăugat Xi Jinping.
Vizita lui Emmanuel Macron pare să vină într-un context în care China încearcă să se apropie de statele europene. De altfel, declarația lui Xi referitoare la multilateralism pare să fie un mesaj voalat de susținere a autonomiei strategice a Europei.
După președintele francez, va vizita China ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, după ce, inițial, își anulase inițial vizita, în urmă cu câteva săptămâni. De asemenea, premierul britanic Keir Starmer este așteptat și el la Beijing în luna ianuarie.
