Un urangutan de Sumatra (Indonezia) s-a autotratat, folosind o pastă făcută chiar de el din plante medicinale, pentru a-și vindeca o rană de pe obraz, relatează BBC.
Acest comportament remarcabil marchează un moment unic, și anume, este prima dată când o ființă nonumană este înregistrată autotratându-și o rană cu un remediu pe bază de plante, realizat de însuși aceasta.
Masculul de urangutan pe nume Rakus a fost observat în Parcul Național Gunung Leuser, Indonezia, cu o rană semnificativă pe obraz. Cercetătorii cred că a suferit rana în timp ce se lupta cu urangutanii masculi rivali, deoarece a scos strigăte puternice, numite „strigăte lungi”, în zilele care au precedat descoperirea rănii.
Rakus a fost observat mestecând tulpina și frunzele unei plante numite „Akar Kuning”. Această plantă este cunoscută pentru proprietățile sale antiinflamatorii și antibacteriene, și este folosită la nivel local pentru tratarea unor afecțiuni precum malaria și diabetul.
Urangutanul și-a aplicat în mod repetat pe rană, pasta din frunzele mestecate, timp de aproximativ șapte minute. Apoi a întins pasta pe rană, până când aceasta a fost acoperită complet. În mod remarcabil, cercetătorii nu au observat niciun semn de infecție, iar rana s-a închis în doar cinci zile. După o lună, Rakus era complet vindecat.
Oamenii de știință au ajuns la concluzia că Rakus știa că aplică un medicament, deoarece urangutanii consumă rareori această plantă specială. În plus, durata procesului de tratament sugerează că a aplicat pasta în mod intenționat. Este posibil ca el să-și fi atins accidental rana cu degetul, care avea substanțele analgezice ale plantei, ceea ce a dus la ameliorarea imediată a durerii și la aplicarea ulterioară repetată.
Acest comportament evidențiază „similitudinile” dintre oameni și maimuțele mari. Urangutanii sunt rudele noastre cele mai apropiate, iar această descoperire subliniază trăsăturile și abilitățile noastre comune.
Deși se știe că maimuțele mari folosesc plante medicinale, aceasta este prima dată când o ființă nonumană a fost observată aplicând un remediu direct pe o rană. Automedicația lui Rakus demonstrează inteligența și ingeniozitatea remarcabilă ale acestor ființe.
„A aplicat în mod repetat pasta, iar mai târziu, a aplicat şi mai multă materie vegetală solidă. Întregul proces a durat într-adevăr o perioadă de timp considerabilă – de aceea credem că a aplicat-o în mod intenţionat”, explică dr. Isabella Laumer, de la Institutul Max Planck din Germania și autorul principal al cercetării.
De asemenea, dr. Laumer l-a observat pe Rakus odihnindu-se mult mai mult decât de obicei – mai mult de jumătate din zi – ceea ce sugerează că încerca să se recupereze după accidentare.
Oamenii de ştiinţă erau deja conştienţi de faptul că maimuţele mari foloseau medicamente pentru a încerca să se vindece. Aceștia vor urmări acum îndeaproape şi alţi urangutani, pentru a vedea dacă pot depista aceleaşi abilităţi medicale de care a dat dovadă Rakus. „Cred că în următorii ani vom descoperi şi mai multe comportamente şi mai multe abilităţi care sunt foarte asemănătoare cu cele umane”, declară dr. Laumer.
Cercetarea a fost publicată în revista ştiinţifică „Scientific Reports”.
Natura continuă să ne surprindă cu minunile sale, iar călătoria de vindecare a lui Rakus servește drept mărturie a inteligenței și rezistenței vieții sălbătice, chiar și atunci când unii dintre semenii noștri o tratează cu superficialite și desconsiderare.
