O delegație de europarlamentari din divrese state-membre, care s-au deplasat la Budapesta săptămâna aceasta, ar fi primit recomandarea de a folosi echipamente de bruiaj, a scris „Politico”. Unul dintre cei cinci aleși care a mers în Ungaria a confirmat pentru Politico faptul că li s-au oferit cuști Faraday, făcute dintr-un metal special, pentru a bloca undele electromagnetice să ajungă la telefoanele lor.
De luni până miercuri, mai mulți europarlamentari din diverse familii politice ale Europei, s-au deplasat în capitala Ungariei, pentru a afla mai multe despre starea democrației, statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale.
Viktor Orbán, premierul maghiar, și guvernul său au fost acuzați de mai multe ori în ultimii ani că ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat și libertățile cetățenilor prin retorica și acțiunile lor.
Un astfel este de episod a fost dezvăluit chiar de Parlamentul European, după o anchetă în 2023. Atunci, o investigație a demnitarilor de la Bruxelles a arătat faptul că puterea de a Budapesta utiliza un software de spionaj, prin care îi monitoriza mai mulți politicieni de opoziție, jurnaliști și figuri din societatea civilă.
O situație asemănătoare s-a petrecut și în urmă cu câțiva ani. Presa din Ungaria și din Belgia a prezentat informația că, între 2015 și 2017, mai mulți oficiali UE care au vizitat țara, au fost țintele guvernului. Mai exact, serviciile secrete de la Budapesta ar fi pătruns în camerele lor de hotel ale acestora și le-ar fi înregistrat conversațiile telefonice. În replică, autoritățile ungare au catalogat știrea drept falsă.
Cuștile Faraday, denumite și scuturile Faraday, sunt o pungă, sau o cutie metalică în care pot fi introduse diverse aparaturi electronice, precum telefoanele sau calculatoare, pentru a fi protejate de semnale magnetice periculoase, folosite pentru hacking.
Din informațiile făcute public, în mod obișnuit, aceste unelte nu fac parte din recuzita demnitarilor europeni în călătoriile lor. Ele sunt folosite doar în situații de excepție, pentru țări unde există posibilitatea să fie spionați.
UE a luat măsuri și pentru călătoriile în SUA
Zilele trecute. „Financial Times” a publicat informația că UE le recomandă angajaților săi, care au călătorit în SUA, să ia anumite măsuri pentru a preveni posibilitatea de a deveni victime ale hackerilor, fie ei privați, sau ai statului american.
Mai exact, acestora li s-ar fi transmis să utilizeze telefoane tip „burner”, adică mobile mai greu de interceptat, care protejează identitatea celui care le utilizează. Ele deseori funcționează cu cartele SIM PrePay. În plus, li se mai recomandă oficialilor UE să folosească laptopuri „basic”, cu tehnologie mai veche, care este mai greu de decriptat.
De regulă, proceduri de genul acesta sunt urmate de către oficialii UE când se discută informații clasificate în vizitele lor, pentru a minimaliza riscul ca ele să fie compromise.
Un astfel de regulament se aplică de obicei pentru vizite în China, sau alte astfel de țări, unde probabilitatea de a fi monitorizat de agențiile de informații este mult mai mare.
Budapesta – Bruxelles, o relație complicată
Unul dintre membrii delegației Parlamentul European care a mers în Ungaria săptămâna asta a punctat faptul că pentru această vizită, aleșii nu au primit telefoane „burner” sau laptopuri speciale.
Parlamentul European nu au confirmat informația în comunicatul public. Ei s-au rezumat la a sublinia că reprezentanților Uniunii li se reamintește periodic despre protocolul de securitate a datelor și că europarlamentarii trebuie protejați.
Cei cinci aleși au ținut o conferință de presă ieri după-amiază, la finalul vizitei lor la Budapesta. Acolo, ei au dorit să transmită că Ungaria „se duce cu pași repezi în direcția greșită”.
Una dintre ideile principale iterate de aceștia a fost că libertatea presei este într-o etapă de deteriorare gravă. Mai exact, 80% din finanțarea care merge către canalele media este direcționată spre cele care susțin actualul guvern. Totodată, jurnaliștilor independenți le este restricționat accesul la multe informații.
Amenințări
Ungaria este amenințată de ani buni cu invocarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene (TUE). Acesta se referă la posibilitatea statele membre UE să poată vota pentru suspendarea anumitor drepturi ale unei țară, care se consideră că încalcă prevederi articolului doi al TUE, unde sunt enumerate valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
Este important de precizat că nu este vorba despre o expulzare din UE, ci doar suspendarea unui stat, care nu va mai beneficia de anumite prerogative ale apartenenței la această structură. Chiar dacă o țară este suspendată, aceasta are în continuarea obligația de a respecta tratatele Uniunii.
În cazul Ungariei, se fac în iunie 10 ani de la primul moment când s-au demarat pașii pentru aplicarea articolului șapte. Atunci, Parlamentul European a cerut Comisie să prezinte o propunere pentru a sancționa țara, pe motivul că guvernul ar încalcă valorile articolului doi al TUE.
De atunci, au mai existat diverse tentative de a trage guvernul maghiar „la răspundere”. Spre exemplu, în 2020, la Budapesta s-a votat o stare de urgență pe durată nelimitată, în contextul restricțiilor generate de pandemie. Maghiarii au schimbat în cele din urmă legislația aceasta, după amenințările venite de la Bruxelles.
Sau, un alt moment când s-a vehiculat activarea articolului șapte al TUE a fost anul trecut, pe motivul că Ungaria își folosea abuziv dreptul de veto în Consiliul European, în speța acordării de ajutor financiar și militar pentru Ucraina.
Ceea ce i-a salvat până acum pe vecinii noștri de la nord-vest este faptul că e nevoie de unanimitatea în Consiliul European, pentru a se putea stabili că o țară încalcă într-adevăr valorile fundamentale ale UE.
Aspectul asta a fost un adevărat „scut” pentru Viktor Orbán. Mulți ani, el a avut o înțelegere nescrisă cu polonezii, să se apere reciproc în cazul demarării acelei proceduri la adresa oricăruia dintre cele două state.
La vremea aceea, mai exact până în octombrie 2023, în Parlamentul de la Varșovia se afla la putere Partidul Dreptate și Justiție, din care face parte și actualul președinte al țării, Andzej Duda.
Polonia, pe timpul vechiului guvern, a avut mai multe „clinciuri” cu Bruxelles și țara a fost la rândul ei amenințată cu aplicarea articolului șapte. În cele din urmă, după ce opoziția a învins la ultimele alegeri legislative, iar Donald Tusk a redevenit prim-ministru, Comisia Europană a hotărât anul trecut să renunțe la inițiativa de a mai aplica sancțiunea pentru Varșovia, întrucât nu mai considerau că există un risc de a se încălca valorile fundamentale în acea țară.
Norocul lui Orbán, care i-a permis să rămână acoperit în Consiliul European, în cazul demarării articolului șapte, a fost revenirea la putere a lui Robert Fico în Slovacia și formațiunii sale, Direcția Social-Democrată. Practic, pe măsură ce un aliat de-al său era învins la Varșovia, în același timp la Bratislava a câștigat un aliat de-al său.
Cele mai noi amenințări la adresa Ungariei au venit din partea viitorului cancelar al Germaniei, Friedrich Merz. El și coaliția sa ar dori să le rețină fonduri UE maghiarilor, respectiv să le suspende dreptul de a vota în Consiliu.
Pentru actualul guvern, rămâne de văzut dacă aceștia vor reuși să câștige alegerile de la anul. Toate aceste scandaluri se pare că se resimt la nivel populației, iar partidul lui Orbán este de câteva luni bune în scădere. Sondajele arată că ar pierde cursa electorală, în acest moment.
